FMI revizuiește drastic prognozele pentru economia românească
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat recent raportul "World Economic Outlook" (WEO), care conține estimări revizuite pentru creșterea economică a României în acest an. Astfel, prognoza a fost înrăutățită de la 3,3% la doar 1,6%, reflectând o ajustare semnificativă față de așteptările anterioare.
Conform noilor estimări, în urma unei creșteri de 0,9% în anul precedent, PIB-ul României va ajunge la 1,6% în 2023, cu o accelerare prognozată până la 2,8% în 2026. Aceste date subliniază o încetinire a ritmului de creștere economică, care ar putea avea implicații importante pentru strategia de dezvoltare pe termen lung a țării.
FMI anticipează, de asemenea, o reducere a deficitului de cont curent, estimând o scădere la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% în 2026, comparativ cu 8,3% din PIB în 2024. În raportul anterior, din octombrie, FMI estima o reducere mai optimistă, până la 7% din PIB în 2025.
În ceea ce privește inflația, FMI preconizează o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o inflație de 5,6% în anul anterior. Raportul din octombrie anticipa o inflație de 3,6% în 2025, arătând astfel o revizuire în sus a așteptărilor.
Pe de altă parte, FMI estimează că rata șomajului va rămâne constantă la 5,4% în 2025, urmând să scadă ușor la 5,2% în 2026. Aceste estimări sunt similare cu cele publicate în raportul anterior.
Aceste previziuni au fost prezentate cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate săptămâna aceasta la Washington, unde se discută măsuri pentru stimularea creșterii economice globale.
Este important de menționat că România este în continuare sub incidența Procedurii aplicabile Deficitelor Excesive (PDE) a Consiliului European, începând din 2019, datorită depășirii valorii de referință a UE privind deficitul bugetar de 3% din PIB.
Începând cu acest an, statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a elabora planuri bugetare-structurale naționale pe termen mediu, menite să asigure o direcție de reformare și o strategie de investiții pentru următorii 4-7 ani, cu scopul de a reduce datoria publică și a menține deficitul sub 3% din PIB.