Discuții internaționale privind bugetul de apărare al NATO
Țările membre ale NATO discută intens despre stabilirea unei ținte de cheltuieli pentru apărarea civilă și sprijinul Ucrainei, a declarat luni premierul suedez Ulf Kristersson, conform Reuters. Această discuție apare pe fondul creșterii cheltuielilor militare în rândul statelor NATO, impulsionate de invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
Kristersson a subliniat că, deși multe țări au crescut bugetele de apărare, presiunea din partea președintelui american Donald Trump a crescut considerabil. Trump a cerut ca statele membre să aloce cel puțin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, ceea ce este considerabil mai mult decât ținta actuală de 2%. Premierul suedez a menționat că la Summitul de la Haga, care va avea loc în luna iunie, s-ar putea conveni asupra unei ținte superioare de 3% din PIB, precum și asupra unui obiectiv suplimentar pentru cheltuieli legate de securitate și apărare.
„Discuția este în desfășurare și nu putem anticipa rezultatul. Este posibil ca NATO să adopte o țintă pentru apărarea civilă, pregătirea și sprijinul pentru Ucraina, în paralel cu obiectivul de apărare militară”, a precizat Kristersson. Aceasta ar putea include o țintă de 3,5% pentru apărarea militară, la care s-ar adăuga un supliment de 1,5% pentru cheltuieli legate de apărarea civilă și sprijinul Ucrainei.
Conform estimărilor NATO, 23 din cele 32 de state membre au atins sau depășit ținta de 2% din PIB pentru apărare anul trecut. Totuși, țări mari precum Italia și Spania au cheltuit doar aproximativ 1,5% și, respectiv, 1,3% din PIB pentru apărare. Suedia, care a devenit al 32-lea stat membru NATO în martie 2023, a trecut printr-o schimbare semnificativă a politicii externe, renunțând la decenii de neutralitate militară.
„Sunt foarte hotărât să ne onorăm angajamentele în cadrul NATO”, a afirmat premierul suedez. Un diplomat european a menționat că discuțiile privind obiectivele de alocare pentru summit-ul de la Haga sunt abia la început, dar se conturează un consens că noile capabilități militare ale NATO ar necesita cheltuieli de aproximativ 3,5% din PIB.
În plus, ținta avansată de 5% propusă de Trump ar necesita măsuri suplimentare, cum ar fi îmbunătățirea rezilienței și mobilității militare.