Cine sunt candidații la președinția României, conform POLITICO
O victorie a unui candidat de extremă dreapta în alegerile din luna mai ar putea genera probleme pentru Bruxelles și ar putea alinia Bucureștiul mai strâns cu mișcarea „Make America Great Again” a președintelui Donald Trump, scrie luni POLITICO, prezentând cei 11 candidați din cursa electorală repetată din România.
România își face o a doua încercare de a alege un nou președinte, după anularea alegerilor de anul trecut de către instanța supremă. Înainte de scrutinul decisiv din decembrie, au apărut îngrijorări că cel clasat pe locul întâi în primul tur, ultranaționalistul Călin Georgescu, a beneficiat de finanțare nedeclarată și de promovare online, care ar putea face parte dintr-o operațiune de influență rusească. Aceste circumstanțe au dus la repetarea alegerilor într-o țară cu 19 milioane de locuitori, membră a UE și NATO, care este atent observată de Bruxelles și Washington, explică POLITICO.
Georgescu este doar unul dintre candidații cărora autoritățile române le-au interzis să participe în mai. În cazul său, interdicția a fost impusă din cauza nerespectării regulilor în timpul scrutinului anterior. Alți candidați au fost respinși pentru că nu au întrunit pragul necesar de 200.000 de semnături în sprijinul candidaturii sau din alte motive tehnice. Autoritățile electorale au interzis și europarlamentarei Diana Șoșoacă, invocând o decizie similară a Curții Constituționale, din cauza amenințării pe care ar reprezenta-o pentru poziția României în UE și NATO.
Marea întrebare este acum dacă vreunul dintre candidații rămași va reuși să atragă alegătorii lui Georgescu, iar mai mulți dintre aceștia își propun să facă acest lucru. Printre cei aproape 11 candidați rămași în cursă se numără un fost spion, o actriță, un fost prim-ministru și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan.
Nicușor Dan, primar al Bucureștiului din 2020, este un candidat independent. Matematician de profesie, el a trecut la activism și politică la sfârșitul anilor '90, dedicându-se contracarării „mafiei imobiliare” și păstrării spațiilor verzi din capitală. A fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, care s-a transformat ulterior în Uniunea Salvați România (USR). A demisionat din partid în 2017, în urma unui conflict pe tema căsătoriilor gay.
Crin Antonescu, candidatul susținut de partidele principale din România, precum PSD, PNL și UDMR, este cunoscut pentru mandatul său de președinte interimar, dar nu a mai deținut funcții politice în ultimul deceniu. Victor Ponta, fost prim-ministru între 2012 și 2015, a încercat să se reinventeze ca independent, sperând să câștige voturile lui Georgescu, după ce a fost investigat pentru corupție.
Elena Lasconi, fostă jurnalistă și actuală candidată a USR, s-a clasat pe locul al doilea în primul tur anulat. George Simion, liderul AUR, este omul extremei drepte în alegeri, având interdicții de intrare în Republica Moldova și Ucraina pentru activitățile sale. Lavinia Șandru, actriță și jurnalistă, a fost membră a Parlamentului și este asociată cu un partid fondat de Dan Voiculescu.
Cristian Terheș, fost preot și membru al Parlamentului European, este cunoscut pentru comentariile sale controversate. Silviu Predoiu, general și ofițer de informații, are o carieră controversată în Securitate. John Ion Banu, inginer mecanic emigrat în SUA, susține măsuri dure împotriva corupției și promovează dreptul de a purta arme. În final, Daniel Funeriu, fost ministru al educației, și Sebastian Popescu, medic veterinar și fondator de site-uri de știri, se alătură listei de candidați.
Alegerile din România sunt așteptate cu interes, atât la nivel național, cât și internațional, având potențialul de a influența viitorul politic al țării și al regiunii.