Restaurarea emblematicului Cazino din Constanța
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a anunţat finalizarea lucrărilor de restaurare a Cazinoului din Constanţa, clădire emblematică a oraşului. Comisia pentru închiderea recepţiei va evalua lucrările pe 20 martie 2025, iar în câteva zile clădirea va fi predată Primăriei Constanţa.
"Cazinoul, bijuteria arhitecturală a României, de la malul mării, va fi astfel în sfârşit disponibil publicului după un proces de restaurare complex, care a inclus consolidarea fundaţiei, refacerea integrală a faţadelor, restaurarea vitraliilor şi a mozaicurilor", a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Această intervenţie a avut ca scop nu doar estetică, ci şi asigurarea unei structuri durabile.
Valoarea totală a investiţiei pentru reabilitarea Cazinoului se ridică la peste 171 de milioane de lei, cu TVA, finanţarea provenind de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării. Compania Naţională de Investiţii a derulat lucrările, inclusiv amenajările exterioare, în colaborare cu Primăria Constanţa.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanţa acestui proiect, menţionând că, după cinci ani de muncă, clădirea construită în 1910 va putea fi vizitată de public. Cazinoul, proiectat de arhitectul elveţian Daniel Renard în stilul Art Nouveau, a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbări de administrare, ceea ce a dus la o stare avansată de degradare.
Încă din 2012, autorităţile au încercat să găsească soluţii pentru reabilitarea acestuia. Între 2012 şi 2018, au fost derulate trei proceduri de achiziţie publică, majoritatea anulate din lipsa operatorilor economici capabili să îndeplinească cerinţele.
Contractul final pentru lucrările de consolidare a fost semnat pe 20 decembrie 2019, fiind câştigat de un consorţiu format din mai multe firme de construcţii. Lucrările au inclus nu doar consolidarea clădirii principale, ci şi reabilitarea zonelor exterioare, esenţiale pentru integritatea şi atractivitatea Cazinoului.
Acest proiect nu doar că redă strălucirea unei clădiri istorice, ci reprezintă şi un angajament al autorităţilor de a conserva patrimoniul cultural al României în faţa provocărilor actuale.