Critici asupra adoptării fără dezbatere
Senatul României a adoptat tacit, luni, Ordonanța cunoscută sub numele de „trenuleț”, emisă de Guvern pe 30 decembrie 2024, care reglementează măsuri fiscal-bugetare privind cheltuielile publice. Acest proces a avut loc fără dezbatere, provocând reacții vehemente din partea opoziției, care acuză o abdicare de la principiile democratice.
Nota de adoptare tacită a fost prezentată de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, în cadrul ședinței plenului, subliniind că termenul pentru dezbatere și vot a expirat pe 2 martie. Adoptarea tacită este o procedură parlamentară prin care un proiect de lege trece fără discuții, dacă nu este supus votului într-un interval de timp stabilit.
Conform ordonanței, măsurile propuse vizează asigurarea stabilității economice, gestionarea eficientă a resurselor bugetare și controlul cheltuielilor publice, având ca scop reducerea acestora și creșterea veniturilor. Aceste măsuri sunt prezentate ca fiind esențiale pentru atingerea obiectivului de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031, conform Planului bugetar pe termen mediu și lung.
Criticile din partea senatorilor din opoziție nu s-au lăsat așteptate. Senatorul USR Violeta Alexandru a subliniat că lipsa dezbaterii este o manifestație a fricii, în timp ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a denunțat încălcarea regulilor parlamentarismului. Gheorghe Vela, liderul senatorilor POT, a cerut retrimiterea ordonanței în comisii pentru o analiză amănunțită.
În ciuda acestor proteste, ordonanța avansează către Camera Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în această chestiune. Măsurile incluse în Ordonanța „trenuleț” au fost criticate nu doar de politicieni, ci și de economiști și sindicate, fiind considerate superficiale și dăunătoare pentru o economie deja vulnerabilă. Previziunile pentru anul 2025 sugerează o posibilă intensificare a concedierilor colective, amplificând îngrijorările legate de impactul acestor măsuri asupra populației.
Adoptarea tacită a Ordonanței „trenuleț” demonstrează o tendință alarmantă în procesul legislativ, care ridică întrebări serioase cu privire la transparența și responsabilitatea deciziilor politice în România.