Decizia ÎCCJ asupra recursului lui Georgescu
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, marți, recursul formulat de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Instanța a considerat că excepția nulității recursului este nefondată și a admis excepția lipsei de interes. Prin urmare, recursul depus de Georgescu și Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a fost respins, conform deciziei ÎCCJ.
Decizia instanței a vizat atât încheierea din 12 decembrie 2024, cât și sentința civilă nr. 138 din 18 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, care a soluționat cererea de suspendare a alegerilor, considerând-o lipsită de interes. De asemenea, ÎCCJ a respins cererea de solicitare a unui aviz CEDO ca inadmisibilă.
Argumentele lui Georgescu, care a cerut reluarea turului II al alegerilor prezidențiale cu el și Elena Lasconi, candidatul clasat pe locul II, au fost considerate nefondate de instanță. Decizia ÎCCJ este definitivă, ceea ce înseamnă că nu mai poate fi contestată.
Călin Georgescu a atacat decizia Curții Constituționale care a anulat turul I al alegerilor prezidențiale și a solicitat reluarea acestora. Experții juridici au explicat că cererea lui Georgescu de a desființa documentele desecretizate din ședința CSAT, care au dus la anularea alegerilor, și de a relua competiția cu Elena Lasconi nu este posibilă din punct de vedere legal. Acțiunea a fost inițiată de APALP ca mandatar procesual, având ca obiectiv contestarea procesului electoral.
Această decizie subliniază provocările legate de integritatea procesului electoral și responsabilitatea instituțiilor de a respecta principiile democratice. În fața unei instanțe superioare, apelurile pentru transparență și echitate în alegeri continuă să fie o prioritate pentru societatea civilă.