Suspensia livrărilor de gaze de către Azerbaidjan afectează Serbia
Președintele sârbe Aleksandar Vucic a anunțat sâmbătă, 11 ianuarie, că fluxurile de gaz din Azerbaidjan către Serbia au fost oprite, fără a se cunoaște un termen de reluare. Această decizie intervine la o zi după ce Statele Unite au impus sancțiuni severe împotriva Rusiei în sectorul petrolier, iar Vucic a declarat că Gazprom Neft, compania rusă, are acum 45 de zile pentru a se retrage din acționariatul companiei sârbe NIS.
„Am fost informați de partenerii noștri din Azerbaidjan că, din cauza forței majore și a unor probleme tehnice, nu mai putem conta pe cei 1,7 milioane de metri cubi de gaz care veneau zilnic,” a afirmat Vucic. El a subliniat că nu este clar când vor fi reluate livrările de gaz, adăugând că, începând de astăzi, Serbia va consuma din rezervele de gaz.
Serbia utilizează anual peste 3 miliarde de metri cubi de gaz și a semnat un acord cu Azerbaidjanul pentru a achiziționa 400 de milioane de metri cubi pe an începând cu 2024. Cu toate acestea, majoritatea gazului provine din Rusia, iar Serbia se confruntă cu presiuni de a-și reduce dependența de această sursă, în contextul dorinței de aderare la Uniunea Europeană.
Pe lângă Serbia, Bulgaria a anunțat recent suspendarea furnizării de gaz din Azerbaidjan, din motive tehnice nespecificate. Aceasta coincide cu suspendarea activității platformei Shah Deniz Alfa (SDA) de către BP, datorată unei probleme tehnice detectate la linia de export a condensatului de gaz.
Într-un context geopolitic mai larg, președintele francez Emmanuel Macron a adus în discuție interferențele Rusiei în regiune, inclusiv în alegerile din România și Moldova, și a criticat acțiunile Azerbaidjanului, acuzându-l că profită de slăbirea poziției Armeniei în raport cu Rusia. Această situație complicată subliniază tensiunile din regiune și impactul sancțiunilor internaționale asupra securității energetice a statelor din Balcani.