Descoperirea unei plante de 60.000 de ani în Carpați: Andryala laevitomentosa, o comoară a biodiversității

Publicat: 2024-10-29 15:24

Pe scurt

Cercetătorii de la UBB au descoperit planta Andryala laevitomentosa, care trăiește de peste 60.000 de ani în Carpații Orientali. Această specie rară, care se reproduce vegetativ, a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă în fața schimbărilor climatice. Studiul subliniază importanța conservării habitatului său unic, având în vedere longevitatea și persistența acestor plante.

Brief

Researchers from UBB have discovered the Andryala laevitomentosa plant, which has lived for over 60,000 years in the Eastern Carpathians. This rare species, which reproduces vegetatively, has shown remarkable adaptability to climate changes. The study emphasizes the importance of conserving its unique habitat, considering the longevity and persistence of these plants.

Descoperirea unei plante de 60.000 de ani în Carpați: Andryala laevitomentosa, o comoară a biodiversității

Sursa foto: hotnews.ro

O plantă rară descoperită în Carpați, simbol al adaptabilității în fața schimbărilor climatice

Cercetătorii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca au realizat o descoperire remarcabilă în Carpații Orientali: planta Andryala laevitomentosa, care trăiește de peste 60.000 de ani, ar putea fi cel mai vechi organism viu de tip plantă de pe Pământ.

Această specie endemică, extrem de rară, este cunoscută pentru supraviețuirea sa îndelungată și rezistența la schimbările climatice majore. Conform studiului, Andryala laevitomentosa a reușit să formeze clone care trăiesc în același loc, demonstrând o adaptabilitate extraordinară în fața provocărilor climatice.

Planta, cu doar cinci populații mici distribuite pe o creastă montană de 1,8 km, a fost descoperită pentru prima dată în 1961 de un student al UBB, iar holotipul său este păstrat în Herbarul UBB (CL). Capacitatea sa de a se reproduce vegetativ, prin lăstari, a permis formarea acestor clone, care au supraviețuit de-a lungul mileniilor în condiții extreme, inclusiv în timpul glaciațiunilor Pleistocenului.

Cercetătorii au aplicat tehnici avansate de analiză genetică pentru a evalua aceste populații și a determina vechimea clonelor. Rezultatele au arătat o diversitate genetică extrem de scăzută, dar diferențieri genetice semnificative între ele, cu doar 11 indivizi distincți identificați.

„Longevitatea și persistența acestor clone sunt uimitoare. Cea mai veche clonă ar putea fi cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire”, a declarat prof. dr. Mihai Pușcaș, de la Facultatea de Biologie și Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB.

Această descoperire subliniază nu doar longevitatea speciei, ci și importanța crucială a conservării habitatului său unic. Pierderea oricărei clone ar însemna dispariția unui organism care a trăit din vremea ultimei glaciațiuni. Studiul contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care plantele pot supraviețui schimbărilor climatice extreme, oferind o nouă perspectivă asupra conservării biodiversității.