Sentință cu executare după 13 amânări pentru corupție
Cinci polițiști examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Arad au fost condamnați la închisoare cu executare, sub acuzația de luare de mită, pentru fraudarea examenelor practice de obținere a permisului auto în perioada 2022-2023. Sentința, pronunțată de Tribunalul Timiș, nu este definitivă și vine după nu mai puțin de 13 amânări succesive ale pronunțării, pe parcursul a șapte luni, conform Digi24 și Rador.
Potrivit sentinței publicate pe portalul instanțelor de judecată și citate de ambele surse, trei dintre polițiști au primit pedepse de câte trei ani și șase luni de închisoare cu executare, în timp ce ceilalți doi au fost condamnați la trei ani și trei luni. Pe lângă pedepsele privative de libertate, instanța le-a interzis celor cinci, pentru o perioadă de cinci ani de la rămânerea definitivă a sentinței, dreptul de a ocupa o funcție publică ce implică exercitarea autorității de stat sau dreptul de a profesa ca polițist, funcții de care s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunilor.
În același dosar, doi instructori auto au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită, cu interdicția de a mai profesa ca instructori auto timp de cinci ani după definitivarea sentinței. De asemenea, alte două persoane care au oferit mită pentru promovarea examenului au primit pedepse cu suspendare, de doi ani și șase luni, respectiv doi ani și trei luni. Instanța a dispus și anularea unor permise de conducere obținute fraudulos în 2023, o decizie menționată de ambele agenții de presă.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au demarat cercetările în acest caz în februarie 2024, anunțând atunci că faptele de corupție vizau eliberarea permiselor de conducere. Anchetatorii au stabilit că sumele de bani solicitate variau între 200 și 4.000 de euro, deși Agenția de presă Rador și Digi24 menționează intervalul 200-400 de euro ca fiind cel mai des întâlnit, remis polițiștilor prin intermediari (instructori auto sau alte persoane de încredere).
Modul de operare, detaliat de DNA la momentul trimiterii în judecată în 2024, implica plasarea banilor în portiera dreapta-față a autoturismului de examen sau o „atenționare” verbală din partea intermediarului către polițist, de genul: „Puteți avea grijă de cel/cea care este la volan?”. Această frază indica faptul că persoana respectivă era dispusă să ofere sau deja oferise bani pentru a fi ajutată să promoveze proba practică.
Un aspect crucial al investigației, subliniat de anchetatori și preluat de ambele surse, este tratamentul diferențiat al candidaților. Spre deosebire de cei favorizați prin mită, candidații care refuzau să plătească erau direcționați pe trasee dificile, special concepute pentru a-i determina să comită greșeli și, implicit, să pice examenul. Această practică nu doar că subminează integritatea procesului de examinare, dar creează și un sistem de discriminare flagrantă.
Impactul acestei anchete de corupție asupra funcționării SPCRPCIV Arad a fost semnificativ. După ce cinci polițiști examinatori au fost trimiși în judecată, instituția a fost nevoită să opereze cu doar jumătate din personalul de examinare. Această situație a dus la creșterea timpului de așteptare pentru susținerea probei practice la aproximativ două luni, necesitând măsuri excepționale, precum lucrul în weekend și aducerea de personal din județele vecine pentru a gestiona volumul de cereri.
Cazul de la Arad nu este izolat în România. De-a lungul anilor, mai multe servicii de permise auto din țară au fost vizate de anchete similare, evidențiind o vulnerabilitate sistemică la corupție. De exemplu, în 2021, un caz similar a zguduit Serviciul Permise Suceava, unde zeci de persoane, inclusiv polițiști și instructori, au fost implicate într-o rețea de eliberare frauduloasă de permise. Aceste incidente subliniază o problemă persistentă de integritate în instituțiile publice românești, care afectează direct siguranța rutieră și încrederea cetățenilor în stat. Conform unui raport al Comisiei Europene din 2023 privind statul de drept, corupția rămâne o preocupare majoră în România, iar cazurile de acest gen erodează eforturile de combatere a fenomenului.
De ce contează
Acest caz are implicații profunde pentru siguranța rutieră și încrederea publică. Permisele obținute fraudulos înseamnă șoferi incompetenți pe drumuri, crescând riscul de accidente și punând în pericol viețile tuturor participanților la trafic. Pe termen lung, astfel de practici subminează integritatea instituțiilor statului, alimentând percepția că justiția poate fi cumpărată și că regulile nu se aplică în mod egal. Combaterea corupției în acest domeniu este esențială pentru a asigura că doar persoanele cu adevărat calificate obțin dreptul de a conduce, contribuind la un trafic mai sigur și la o societate mai echitabilă.
Sentința actuală, deși nu este definitivă, reprezintă un pas important în lupta împotriva corupției din sistemul de eliberare a permiselor auto. Rămâne de văzut cum va evolua procesul în faza de apel și dacă pedepsele vor fi menținute sau modificate. De asemenea, este crucial ca autoritățile să continue monitorizarea și reformarea SPCRPCIV-urilor la nivel național, pentru a preveni reapariția unor astfel de rețele.
Întrebarea cheie este dacă aceste condamnări vor servi ca un descurajator eficient pentru alți funcționari publici tentați de acte de corupție și dacă vor contribui la restabilirea încrederii în procesul de obținere a permiselor de conducere în România.