Valurile de căldură amplifică riscul de transmitere
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) au emis o avertizare privind răspândirea accelerată a virusului West Nile în Europa, pe fondul valurilor repetate de căldură din această vară. Potrivit datelor ECDC, până în prezent au fost confirmate 81 de cazuri în șase țări europene. România se numără printre statele afectate, înregistrând 5 cazuri, alături de destinații populare de vacanță precum Italia (46 de cazuri), Grecia (21 de cazuri), Macedonia de Nord (5 cazuri), Spania (3 cazuri) și Franța (1 caz).
Directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Henri P. Kluge, a subliniat că „Virusul West Nile nu este o amenințare nouă, însă condițiile care favorizează răspândirea lui se schimbă rapid. Temperaturile mai ridicate și verile mai lungi oferă țânțarilor mai mult timp și un teritoriu mai extins pentru a transmite acest virus.” Această declarație, citată de Express și Mediafax, accentuează impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice.
Situația este deosebit de îngrijorătoare în Grecia, care a înregistrat o creștere rapidă, cu 14 din cele 21 de cazuri raportate doar în ultima săptămână. Douăzeci de pacienți greci au dezvoltat complicații neurologice severe, iar alți 13 sunt încă spitalizați. Italia rămâne țara cu cel mai mare focar, cu 46 de infecții confirmate în 20 de provincii, conform datelor ECDC din 2026. Aceste cifre subliniază gravitatea situației și necesitatea unor măsuri preventive sporite.
Virusul West Nile este transmis de țânțarii care au înțepat anterior păsări infectate și nu se transmite prin contact direct între oameni. Sezonul de transmitere în Europa se desfășoară de la sfârșitul primăverii până în toamnă, cu un vârf al cazurilor în lunile iulie-septembrie. Această perioadă coincide cu sezonul concediilor, sporind riscul pentru turiști. Deși OMS precizează că riscul general pentru turiști rămâne scăzut, recomandă tuturor persoanelor care călătoresc în zonele afectate să ia măsuri de precauție pentru a evita înțepăturile de țânțari.
Din păcate, nu există un vaccin disponibil pentru oameni și nici un tratament specific împotriva virusului West Nile. Medicii pot doar gestiona simptomele, iar cazurile grave necesită spitalizare. Aproximativ 70% până la 80% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice. Însă, în cazurile simptomatice, pot apărea febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. O proporție mică, aproximativ una din 150 de persoane infectate, poate dezvolta o formă severă a bolii care afectează sistemul nervos central, putând duce la meningită, encefalită, paralizie și, în cazuri rare, chiar la deces.
Autoritățile sanitare recomandă insistent adoptarea unor măsuri preventive simple, dar eficiente. Acestea includ utilizarea repelentelor împotriva insectelor, purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni lungi, în special în zori și la apus, când țânțarii sunt cei mai activi, și eliminarea oricăror surse de apă stătătoare din jurul locuințelor sau al zonelor de cazare, deoarece acestea reprezintă locuri ideale pentru înmulțirea țânțarilor. Respectarea acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de infectare.
Un studiu din 2023 publicat în Journal of Travel Medicine a evidențiat o creștere constantă a incidenței virusului West Nile în Europa de Sud și de Est în ultimul deceniu, corelată direct cu creșterea temperaturilor medii anuale. Această tendință subliniază nu doar o problemă actuală, ci și o provocare pe termen lung pentru sănătatea publică europeană, necesitând strategii integrate de supraveghere și control. În comparație, statele nordice ale Europei au înregistrat un număr neglijabil de cazuri, fapt ce indică o corelație puternică între climă și răspândirea vectorilor.
De ce contează
Creșterea cazurilor de West Nile în România și în alte destinații europene populare are implicații directe pentru sănătatea publică și pentru industria turismului. Românii care își planifică vacanțele în țările mediteraneene, dar și cei care rămân acasă, trebuie să fie conștienți de riscuri și să adopte măsuri preventive. Ignorarea acestor avertismente poate duce la forme severe de boală, care necesită spitalizare prelungită și pot avea consecințe grave pe termen lung. Pe termen lung, extinderea geografică a virusului indică o problemă climatică și de sănătate publică ce necesită strategii naționale și europene coordonate pentru controlul țânțarilor și informarea populației.
Perspectiva pentru perioada următoare indică o menținere a riscului de transmitere a virusului West Nile, având în vedere prognozele meteorologice care anticipează continuarea valurilor de căldură. Autoritățile sanitare din România, prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), monitorizează situația și vor actualiza periodic informările. Este esențial ca populația să rămână vigilentă și să urmeze recomandările specialiștilor.
Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va implementa programe de control al țânțarilor la scară mai largă, dincolo de avertizările actuale, pentru a gestiona această amenințare emergentă la nivel continental.