Pericolele injecțiilor cu acid hialuronic făcute acasă în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Injectările cu acid hialuronic și toxină botulinică efectuate acasă au devenit un fenomen periculos în România, ducând la mutilări faciale și complicații medicale grave. Medicul Sandra Iordache avertizează asupra riscurilor majore, inclusiv ocluzia vasculară și necroza tisulară, subliniind că aceste substanțe sunt achiziționate de pe piața neagră, fără respectarea condițiilor de depozitare și administrare, iar lipsa expertizei medicale transformă procedurile estetice în urgențe medicale.

EN

Brief

At-home injections of hyaluronic acid and botulinum toxin have become a dangerous phenomenon in Romania, leading to facial disfigurement and severe medical complications. Doctor Sandra Iordache warns about major risks, including vascular occlusion and tissue necrosis, emphasizing that these substances are acquired from the black market without proper storage and administration conditions, and the lack of medical expertise turns aesthetic procedures into medical emergencies.

Pericolele injecțiilor cu acid hialuronic făcute acasă în România
Sursa foto: observatornews.ro

Mutilări faciale și riscuri medicale grave

Fenomenul injecțiilor cu acid hialuronic și toxină botulinică efectuate acasă a luat amploare în România, generând consecințe medicale severe, inclusiv mutilări faciale permanente. Medicul Sandra Iordache, specialist în domeniu, a avertizat că pacienții ajung la camerele de gardă sau în cabinete cu probleme grave, adesea ireparabile, după ce au încercat să sară peste consultul medical specializat. „S-au mutilat efectiv pentru că au crezut că pot să sară peste cabinetul medical și pot face aceste proceduri acasă”, a declarat dr. Iordache, subliniind că în spatele acestor tratamente realizate de specialiști stau ani de studiu și practică, aspecte ignorate de cei care recurg la auto-injectare sau la servicii neautorizate.

Această practică periculoasă este alimentată de accesul facil la substanțe care pot fi achiziționate online, uneori la prețuri derizorii, de aproximativ 200 de lei, contrastând puternic cu costurile și standardele de siguranță ale clinicilor acreditate. Medicul Iordache a subliniat că distribuitorii autorizați vând aceste produse doar cabinetelor medicale, la alte prețuri, și impun condiții stricte de depozitare, cum ar fi păstrarea toxinei botulinice la rece și fără agitare. Lipsa acestor condiții esențiale în mediul casnic compromite eficacitatea și siguranța substanțelor, transformând o procedură estetică într-un risc major pentru sănătate.

Unul dintre cele mai grave riscuri asociate cu injectarea neprofesionistă a acidului hialuronic este ocluzia vasculară. Dr. Iordache explică că primul semn de alarmă este albirea zonei injectate, indicând că substanța a blocat un vas de sânge, împiedicând vascularizarea țesutului. În astfel de cazuri, timpul este critic: „Suntem într-o cursă contracronometru din acel moment. Chiar și câteva minute sau ore pot însemna deja prea mult”, a avertizat medicul. Fără intervenție medicală rapidă, consecința poate fi necroza țesutului. Din fericire, pentru acidul hialuronic există o hialuronidază, o substanță care poate dizolva „dopul” format, însă administrarea acesteia necesită expertiză medicală și nu poate fi făcută acasă.

În cazul toxinei botulinice, riscurile sunt la fel de serioase, deși de natură diferită. Injectarea incorectă, în special în etajul superior al feței, poate duce la căderea pleoapei, lăsând pacientul cu un ochi întredeschis. Spre deosebire de acidul hialuronic, pentru toxina botulinică nu există un antidot direct. Există picături care pot ameliora efectele, dar recuperarea completă poate dura zile sau chiar săptămâni. Aceste complicații subliniază importanța preciziei milimetrice în astfel de proceduri și cunoștințele aprofundate de anatomie facială, deținute doar de specialiști.

Fenomenul este amplificat și de presiunea rețelelor sociale, unde cazurile de eșecuri sunt publicate de către victime, care, în loc să se adreseze medicului, cer sfatul comunității online. Această expunere, deși creează o conștientizare parțială, nu înlocuiește consultul medical urgent. Multe tinere se prezintă la cabinete cu fotografii de pe internet, dorind să obțină o anumită fizionomie. Dr. Iordache refuză adesea cererile nerealiste, în special în cazul acidului hialuronic, unde imaginile prezintă adesea cantități exagerate, injectate în mai multe ședințe, un rezultat pe care medicul nu îl recomandă din motive de sănătate și estetică naturală. Această tendință de a urmări idealuri de frumusețe promovate online, fără o înțelegere a riscurilor și a limitărilor fiziologice, contribuie la creșterea numărului de cazuri de complicații.

Un studiu realizat de Societatea Română de Dermatologie în 2023 indica o creștere cu 30% a numărului de complicații estetice non-chirurgicale raportate în ultimii doi ani, o parte semnificativă fiind atribuită procedurilor efectuate de personal necalificat sau chiar de către pacienți acasă. La nivel european, Comisia Europeană a emis în 2022 o recomandare privind reglementarea mai strictă a vânzării de produse injectabile și a calificărilor necesare pentru efectuarea procedurilor estetice, ca răspuns la creșterea incidentelor similare în statele membre. Această situație plasează România într-un context european mai larg de preocupări privind siguranța pacienților în domeniul esteticii medicale.

De ce contează

Acest fenomen al intervențiilor estetice efectuate acasă sau de către persoane necalificate reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică în România. Consecințele pot varia de la desfigurări permanente și infecții grave, până la probleme de vedere sau chiar necroză tisulară, necesitând intervenții medicale complexe și costisitoare. Este esențial ca publicul să înțeleagă riscurile imense asociate cu aceste practici și să se adreseze exclusiv medicilor specialiști, în cabinete autorizate, pentru orice procedură estetică. Ignorarea acestor avertismente poate duce la daune ireversibile și la o deteriorare semnificativă a calității vieții.

Pe termen scurt, este de așteptat ca numărul cazurilor de complicații să continue să crească, în absența unor reglementări mai stricte privind vânzarea online a substanțelor injectabile și a unor campanii de conștientizare publică mai intense. Autoritățile, precum Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România, ar putea fi nevoite să intervină cu măsuri legislative și controale mai riguroase. Pe termen lung, educația publicului și o mai bună informare despre riscuri sunt cruciale pentru a descuraja această tendință periculoasă.

Rămâne de văzut dacă piața neagră a produselor estetice va fi controlată eficient și dacă standardele de siguranță vor fi impuse cu fermitate pentru a proteja pacienții români.