Concurență acerbă la admiterea în sănătate
Mii de absolvenți de liceu din România au participat duminică, 26 iulie 2026, la concursurile de admitere organizate de universitățile de Medicină și Farmacie din marile centre universitare, printre care București, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova, Oradea și Sibiu. Admiterea la Medicină Generală rămâne, ca în fiecare an, una dintre cele mai dificile din țară, cu o concurență deosebit de ridicată la specializările de medicină, medicină dentară și farmacie. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a transmis un mesaj de încurajare candidaților, subliniind importanța lor pentru viitorul sistemului medical românesc.
Potrivit informațiilor centralizate de HotNews, în majoritatea universităților, selecția se realizează printr-un examen-grilă la discipline fundamentale precum biologia și chimia, iar numărul aspiranților depășește constant numărul locurilor disponibile. De exemplu, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, concurența a fost de 3,5 candidați pe loc la Medicină, 2,8 la Medicină Dentară și 1,5 la Farmacie, conform datelor preliminare ale instituției. Rezultatele provizorii de la Iași au arătat o distribuție variată a notelor, deși media generală a fost ridicată, existând și cazuri de admitere cu note în jurul valorii de 5, în special la specializările mai puțin solicitate sau la locurile cu taxă, o situație care stârnește adesea dezbateri privind rigoarea procesului de selecție.
Cu ocazia acestui examen crucial, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a adresat un mesaj de susținere tinerilor prin intermediul platformei Facebook. „Mult succes tuturor tinerilor care susțin astăzi examenul de admitere la universitățile de medicină și farmacie din România!”, a transmis ministrul. El a accentuat că profesia de medic implică o responsabilitate imensă, dar oferă, în același timp, unele dintre cele mai mari satisfacții profesionale și umane. „A fi medic este mai mult decât o profesie – înseamnă empatie, învățare continuă, respect și dragoste pentru oameni. Sistemul medical are nevoie de curajul, entuziasmul și forța generației voastre, capabile să aducă o nouă abordare”, a afirmat Cseke Attila, urându-le candidaților încredere în propriile forțe și succes la examen.
Acest concurs de admitere deschide drumul către una dintre cele mai căutate și respectate profesii din România. După finalizarea studiilor universitare, viitorii medici trebuie să parcurgă programul de rezidențiat, o etapă obligatorie pentru a obține dreptul de liberă practică într-o anumită specialitate medicală. Această structură este similară cu cea din alte țări europene, unde rezidențiatul este esențial pentru specializarea post-universitară. Conform datelor Eurostat din 2023, România se confruntă cu un deficit de medici raportat la numărul de locuitori, având aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, sub media Uniunii Europene de 3,9 medici la 1.000 de locuitori, ceea ce subliniază importanța formării continue a noilor generații.
În ultimii ani, autoritățile române au insistat asupra necesității de a atrage și forma noi generații de medici, în contextul unui deficit cronic de personal în anumite specialități și regiuni ale țării, în special în mediul rural. Această problemă este exacerbată de fenomenul de îmbătrânire a populației și de creșterea cererii pentru servicii medicale, conform analizelor Ministerului Sănătății din 2024. Deși numărul absolvenților de medicină este constant, o parte semnificativă dintre aceștia aleg să profeseze în străinătate, atrași de salarii mai mari și condiții de muncă superioare. Potrivit Colegiului Medicilor din România, peste 4.000 de medici au solicitat certificate de bună practică pentru a pleca din țară în 2025, o cifră similară cu cea din anii precedenți.
Contextul actual, marcat de provocări sanitare globale, a reconfirmat rolul vital al personalului medical. Mesajul ministrului Cseke Attila nu este doar o încurajare, ci și un apel la responsabilitate și dedicare. Expertul în politici de sănătate, dr. Elena Popescu, de la Institutul Național de Sănătate Publică, a declarat pentru Adevărul în 2025 că „investiția în educația medicală și în condițiile de muncă ale tinerilor medici este crucială pentru securitatea sanitară a României. Fără o strategie coerentă de retenție a personalului, eforturile de formare rămân parțiale.” Această perspectivă subliniază că admiterea la facultate este doar primul pas într-un drum lung și complex, care necesită sprijin continuu din partea statului.
De ce contează
Aceste examene de admitere sunt esențiale pentru viitorul sistemului medical românesc, care se confruntă cu un deficit acut de personal și o presiune demografică crescută. Formarea de noi medici, dentiști și farmaciști este vitală pentru asigurarea accesului la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii. Rezultatele acestor admiteri vor influența direct capacitatea spitalelor și clinicilor din România de a face față nevoilor de sănătate ale populației, în special în contextul îmbătrânirii demografice și al provocărilor epidemiologice. Succesul candidaților de azi se traduce în medici competenți pentru mâine, capabili să aducă inovație și empatie în sistem.
După publicarea rezultatelor provizorii, universitățile vor afișa listele finale cu candidații admiși, urmate de perioadele de contestații și confirmare a locurilor. Urmează apoi o perioadă de pregătire intensivă pentru viitorii studenți, care vor începe cursurile în toamnă. Autoritățile din Ministerul Sănătății și Ministerul Educației vor monitoriza îndeaproape evoluția acestor noi generații de studenți, în speranța că majoritatea vor alege să rămână și să profeseze în România.
Rămâne de văzut dacă strategiile naționale de retenție a medicilor tineri, care includ burse, programe de rezidențiat atractive și îmbunătățirea condițiilor de muncă, vor reuși să contracareze tendința de emigrare medicală, asigurând astfel un viitor stabil pentru sistemul sanitar românesc.