Clubul caută noi surse după incertitudinea fondurilor maghiare
Clubul de fotbal FK Csikszereda din Miercurea Ciuc, o entitate sportivă cu o puternică amprentă maghiară în Transilvania, se confruntă cu o incertitudine financiară majoră și își îndreaptă atenția către Guvernul României pentru sprijin. Această reorientare vine în contextul schimbării puterii politice de la Budapesta, unde noul premier, Peter Magyar, a anunțat o reevaluare a programelor prin care executivul maghiar a investit masiv în fotbalul din afara granițelor. Potrivit președintelui clubului, Zoltan Szondi, proiectul Csikszereda valorează aproximativ 20 de milioane de euro și există o alternativă viabilă în România.
Szondi a făcut aceste declarații în cadrul dezbaterii organizate la Tusvanyos, tabăra de vară de la Băile Tușnad, devenită o platformă politică importantă pentru Viktor Orban. Oficialul ciucan a subliniat că valoarea clubului nu provine doar din echipa de jucători sau stadion, ci mai ales din academia de fotbal, infrastructura dezvoltată și proprietățile construite. „FK Csikszereda valorează aproximativ 20 de milioane de euro, chiar și fără stadion și fără jucători, datorită academiei, infrastructurii și proprietăților pe care le-a construit. Dacă finanțarea de la Budapesta s-ar reduce sau ar dispărea, avem deja o alternativă în România”, a afirmat Szondi, citat de Gazeta Sporturilor și HotNews.ro.
Contextul politic din Ungaria este unul delicat. Noul premier, Peter Magyar, a criticat vehement în campania electorală modul în care fondurile publice au fost distribuite prin companii apropiate fostei guvernări, sugerând o posibilă revizuire a programelor de finanțare externă. În ultimii patru ani, mandatul anterior al lui Viktor Orban a virat aproximativ 50 de milioane de euro către cluburile Csikszereda și Sepsi Sfântu Gheorghe. Doar în anul 2025, cele două cluburi au primit 12 milioane de euro de la Budapesta, conform datelor publicate de GSP.ro. Această sumă considerabilă subliniază dependența financiară a cluburilor din Transilvania de sprijinul maghiar, o dependență pe care noul guvern de la Budapesta pare să dorească să o diminueze sau să o restructureze.
Alternativa propusă de Zoltan Szondi vizează un program derulat de Guvernul României și Federația Română de Fotbal (FRF). Acesta ar permite acordarea unui sprijin anual de un milion de euro pentru principalele academii de fotbal din țară. Szondi a explicat că există deja o hotărâre de guvern în România care ar fi putut facilita acest sprijin, elaborată în parteneriat cu FRF și Guvernul Bolojan. Implementarea programului a fost însă blocată după căderea guvernului respectiv. Președintele Csikszereda și-a exprimat speranța că acest program va fi reluat și implementat în perioada următoare, inclusiv cu sprijinul politic al UDMR, care ar putea juca un rol cheie în negocierile cu actuala coaliție guvernamentală de la București.
Spre deosebire de anii precedenți, când Viktor Orban participa aproape anual la Tusvanyos pentru a-și transmite mesajele politice către comunitatea maghiară din Transilvania, ediția din acest an nu l-a avut prezent pe noul premier Peter Magyar. Magyar a acuzat organizatorii că evită o dezbatere reală și le-a reamintit că evenimentul este finanțat inclusiv din banii contribuabililor ungari. „Nu fiți lași, invitați-l pe premierul Ungariei!”, a transmis Magyar, declarându-se pregătit să participe la o dezbatere publică cu Viktor Orban în România. Această tensiune politică internă din Ungaria se reflectă direct asupra finanțării proiectelor externe, inclusiv a celor sportive din România.
În contextul european, finanțarea transfrontalieră a cluburilor sportive, mai ales pe criterii etnice sau culturale, este un subiect complex. Deși nu există o directivă UE specifică care să interzică astfel de finanțări, transparența și modul de alocare a fondurilor sunt adesea sub lupă. Comparativ, alte țări europene cu minorități naționale semnificative, precum Polonia sau Slovacia, au adoptat abordări diferite, concentrându-se mai mult pe programe de integrare națională prin sport, finanțate de guvernele locale, decât pe sprijin direct din partea „patriei-mamă”. Această situație a Csikszereda evidențiază o particularitate a relațiilor româno-ungare și a modului în care identitatea etnică se împletește cu finanțarea sportivă.
De ce contează
Această situație este crucială pentru viitorul sportului românesc, în special în zonele cu minoritate maghiară. Dependența de finanțări externe, chiar dacă a adus performanțe notabile și dezvoltare de infrastructură, creează vulnerabilități în fața schimbărilor politice. O eventuală reducere a sprijinului de la Budapesta ar putea destabiliza nu doar clubul Csikszereda, ci și alte proiecte similare, necesitând o implicare mai activă a Guvernului României pentru a asigura continuitatea și sustenabilitatea acestor academii și echipe. Reintroducerea programului de finanțare a academiilor naționale ar consolida sistemul sportiv intern și ar reduce dependența de surse externe.
Viitorul programelor de finanțare pentru Csikszereda și alte cluburi din Transilvania rămâne incert, fiind puternic legat de deciziile noului guvern de la Budapesta și de capacitatea clubului de a negocia cu autoritățile române. Se așteaptă ca discuțiile dintre reprezentanții clubului, Federația Română de Fotbal și Guvernul României să se intensifice în perioada următoare, posibil cu implicarea UDMR pentru a facilita dialogul politic. Rămâne de văzut dacă programul de finanțare a academiilor va fi reluat și dacă va putea compensa o eventuală reducere a sprijinului maghiar, asigurând astfel stabilitatea financiară și dezvoltarea continuă a clubului din Miercurea Ciuc.
Această situație deschide o dezbatere mai largă despre rolul statului român în susținerea sportului de performanță și a infrastructurii sportive la nivel național.