Fostul președinte denunță impactul asupra aprovizionării cu țiței
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat duminică seară, 26 iulie 2026, la Digi24, acuzații severe la adresa Ucrainei, susținând că aceasta „ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în ciuda ajutorului substanțial oferit de România. Declarațiile sale vin în contextul unei crize de carburanți percepute la nivel european și național, accentuând o ruptură de percepție în rândul opiniei publice românești privind sprijinul acordat Kievului. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu numai a României, dar a Europei”, a afirmat Băsescu, citat de Digi24.
Fostul șef de stat și-a exprimat nedumerirea cu privire la imposibilitatea României de a se aproviziona cu țiței din sursele tradiționale, disponibile până acum câțiva ani. A făcut referire directă la ruta Caspian Pipeline Consortium (CPC), o conductă de 1.510 km care leagă Tengiz, unul dintre cele mai mari zăcăminte de țiței din lume, situat în Kazahstan, de terminalul Novorossiisk de la Marea Neagră. Potrivit lui Băsescu, acest traseu este închis, iar contextul este important de înțeles: zăcământul Tengiz este deținut în proporție de 50% de Chevron, 25% de Exxon, 20% de companii kazahe și 5% de Lukoil. Mai mult, Chevron deține 15% din conducta de transport CPC, ceea ce subliniază implicarea occidentală majoră în această infrastructură strategică.
Criticile fostului președinte nu sunt izolate. Surse citate de Știri pe Surse indică faptul că afirmațiile sale vin în urma atacurilor ucrainene asupra petrolierelor, evenimente care ar fi contribuit la închiderea rutei Novorossiisk. Băsescu a extins acuzațiile, menționând că terminalul Novorossiisk este esențial pentru furnizarea de țiței kazah și rusesc către Europa. El a subliniat existența unei părți a electoratului român care consideră că România nu ar trebui să mai ofere un ajutor atât de masiv Ucrainei, o opinie care pare să câștige teren pe fondul tensiunilor economice și geopolitice.
Un sondaj realizat de Gândul, deși nu oferă o cifră exactă, sugerează o preocupare a publicului român privind prețurile carburanților, întrebând dacă Guvernul ar trebui să ia măsuri pentru scăderea acestora. Aceasta indică o presiune publică asupra autorităților de la București, în contextul în care prețul petrolului Brent a fluctuat semnificativ în ultimii ani, ajungând la un vârf de peste 120 de dolari pe baril în 2022, conform datelor Eurostat. În 2025, prețurile au rămas volatile, influențate de conflicte regionale și decizii OPEC+.
Băsescu a reamintit și alte forme de sprijin acordate Ucrainei, afirmând că România a ajutat enorm, „încărcam pe vapoare cerealele lor și nu cele românești”, o referință la facilitarea exporturilor de cereale ucrainene prin portul Constanța, în detrimentul, posibil, al capacității de export a României. Această situație a fost semnalată și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în rapoartele sale din 2023 și 2024, care indicau o aglomerare a infrastructurii portuare și feroviare românești din cauza tranzitului ucrainean. În 2023, peste 60% din cerealele ucrainene exportate pe cale maritimă au tranzitat portul Constanța, conform datelor Comisiei Europene.
Fostul președinte a propus o rută alternativă pentru aprovizionarea cu țiței din Kazahstan: transportul petrolului până la Baku, apoi prin Azerbaidjan și Turcia, pe conducte. Cu toate acestea, el a avertizat că această variantă ar fi mult mai dificilă și mai costisitoare. „Asta înseamnă că am merge să încărcăm în Mediterană și să intrăm prin strâmtorile turcești. Ceea ce ridică probleme datorită aglomerației, a costurilor și așa mai departe”, a explicat Băsescu. Acest traseu ar implica un transport maritim extins, cu costuri logistice și de asigurare semnificativ mai mari, comparativ cu ruta directă prin Novorossiisk. De asemenea, aglomerația din strâmtorile Bosfor și Dardanele, deja intens circulate, ar putea genera întârzieri considerabile, afectând predictibilitatea livrărilor.
Criticile lui Traian Băsescu la adresa Ucrainei nu sunt o premieră. Fostul președinte a mai imputat direct Kievului un atac cu drone în zona Constanței, un incident care a stârnit îngrijorare la nivel național și a ridicat semne de întrebare privind securitatea infrastructurii critice românești. Aceste declarații subliniază o tensiune crescândă între necesitatea de a sprijini un stat vecin aflat în război și protejarea intereselor economice și de securitate ale României, un echilibru delicat pe care administrația de la București trebuie să-l gestioneze.
De ce contează
Declarațiile fostului președinte Traian Băsescu sunt semnificative deoarece aduc în prim-plan o dezbatere esențială privind costurile și beneficiile ajutorului acordat Ucrainei, în contextul unor presiuni economice interne, precum prețul carburanților. Ele reflectă o parte a opiniei publice românești care simte că solidaritatea excesivă cu Ucraina afectează interesele naționale. Blocarea rutelor de aprovizionare cu țiței, cum ar fi cea prin Novorossiisk, poate avea un impact direct asupra securității energetice a României și a stabilității prețurilor la pompă, afectând direct buzunarul fiecărui cetățean. Prin urmare, aceste critici obligă guvernul să reevalueze strategia de sprijin și să comunice mai transparent impactul asupra economiei naționale.
În fața acestor provocări, rămâne de văzut cum va reacționa Guvernul României. Este posibil ca autoritățile să caute soluții diplomatice pentru deblocarea rutelor tradiționale de aprovizionare sau să exploreze și mai intens rute alternative, deși mai costisitoare, pentru a asigura securitatea energetică. De asemenea, presiunea publică și politică ar putea duce la o reevaluare a echilibrului dintre ajutorul extern și protejarea intereselor economice interne. Întrebarea fundamentală este dacă un aliat strategic precum Ucraina poate fi tras la răspundere pentru daunele colaterale ale conflictului său, fără a submina eforturile comune de apărare și stabilitate regională.
Răspunsurile la aceste dileme vor modela, cel mai probabil, politica externă și energetică a României în perioada următoare.