Fostul președinte cere consultări NATO în caz de escaladare
Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat luni, 27 iulie 2026, că România ar putea fi confruntată cu atacuri de tip „roi” de drone, o amenințare mult mai complexă decât incidentele recente în care trei drone au fost doborâte în spațiul aerian național. Într-o declarație pentru Digi24.ro, Băsescu a subliniat că succesul interceptării unor aparate izolate nu trebuie să creeze un fals sentiment de siguranță, considerând că adevărata provocare va veni odată cu un atac coordonat de tip roi.
„Practic lupta cu drone nu se duce 1-1, se duce cu un roi. Lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm. Nu poți face o conferință de presă pentru o dronă care se dărâmă cu praștia. Bine că am demonstrat că la una facem față. Urmează testul cu roiul”, a declarat fostul șef al statului. Această perspectivă vine în contextul în care, potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), România a interceptat și doborât trei drone în ultimele zile, aparate care au încălcat spațiul aerian național, cel mai probabil provenind din zona conflictului din Ucraina.
Băsescu a interpretat aceste incidente ca posibile teste ale capacității de reacție a României. „Cred că testează capacitatea de ripostă, au testat-o tot timpul. De fiecare dată a fost un eșec al testelor”, a afirmat el, sugerând că incidentele anterioare ar fi putut evidenția lacune în sistemul de apărare. Deși nu a specificat la ce „eșecuri” se referă, este cunoscut faptul că anterior au existat situații în care fragmente de drone au căzut pe teritoriul României, fără a fi interceptate în prealabil.
Fostul președinte a abordat și dilema costurilor implicate în doborârea unor drone ieftine cu rachete scumpe lansate de avioane F-16. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte - și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer”, a explicat Băsescu. Această declarație subliniază prioritatea protejării populației și a infrastructurii critice, chiar dacă implică un cost financiar disproporționat.
În contextul evoluției tehnologiilor militare, conceptul de „roi de drone” devine o amenințare tot mai realistă. Potrivit unui raport al Agenției Europene de Apărare (EDA) din 2023, sistemele de drone autonome și semi-autonome, capabile să opereze în formațiuni coordonate, reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de apărare aeriană tradiționale, concepute pentru a contracara ținte individuale sau grupuri mici de aeronave. Capacitatea de a satura apărarea inamică cu un număr mare de ținte simultane depășește adesea resursele disponibile pentru interceptare.
România, ca stat membru NATO și țară la granița estică a Alianței, are obligații și beneficii prin tratatele de securitate colectivă. Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că „Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricărei Părți este amenințată”. Traian Băsescu a insistat că, în cazul unei escaladări a amenințărilor care ar depăși capacitatea națională de răspuns, România ar trebui să ia în calcul activarea acestui mecanism. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față”, a avertizat el.
Această solicitare de consultare ar permite României să beneficieze de expertiza și resursele colective ale Alianței pentru a evalua situația și a coordona un răspuns comun. În trecut, Articolul 4 a fost invocat de mai multe ori, inclusiv de Turcia în 2012, după ce un avion militar turc a fost doborât de Siria, sau de Polonia în 2022, după căderea unei rachete pe teritoriul său, demonstrând relevanța sa în situații de criză.
De ce contează
Avertismentul fostului președinte Traian Băsescu subliniază o vulnerabilitate critică a României în fața noilor tipuri de amenințări asimetrice, cum ar fi roiurile de drone. Incapacitatea de a contracara eficient astfel de atacuri ar putea avea consecințe devastatoare asupra infrastructurii critice și a siguranței civile, generând pagube economice semnificative și un sentiment de insecuritate. Apelul la Articolul 4 NATO evidențiază necesitatea unei abordări colective și a unei strategii de apărare adaptate la realitățile conflictelor moderne, depășind capacitățile naționale individuale.
În concluzie, deși doborârea recentă a celor trei drone demonstrează o capacitate de reacție imediată, provocarea reală, conform lui Traian Băsescu, este reprezentată de un atac coordonat de tip roi, care ar putea satura sistemele de apărare. Autoritățile române, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, sunt așteptate să evalueze serios aceste avertismente și să elaboreze strategii adaptate. Rămâne de văzut dacă Guvernul României va lua în considerare activarea Articolului 4 al Tratatului NATO în cazul unei escaladări, sau dacă va investi masiv în dezvoltarea unor capabilități anti-drone specifice, capabile să gestioneze o amenințare de o asemenea anvergură.
Discuțiile în cadrul NATO pe această temă sunt esențiale pentru a asigura o apărare coerentă și eficientă a flancului estic al Alianței.