Prosigna ar putea evita chimioterapia la multe paciente
Un test genetic avansat, care analizează activitatea genelor din celulele tumorale, promite să revoluționeze tratamentul cancerului de sân. Rezultatele unui studiu amplu, prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) 2026, sugerează că un număr semnificativ de paciente cu risc crescut de recidivă ar putea evita chimioterapia fără a compromite eficacitatea controlului bolii. Această descoperire are implicații majore pentru mii de femei diagnosticate anual cu această formă de cancer.
Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femei, iar decizia privind tratamentul este adesea complexă, depinzând de caracteristicile specifice ale tumorii și de riscul de reapariție. Chimioterapia, deși eficientă în reducerea riscului de recidivă, este asociată cu efecte adverse semnificative. În ultimii ani, progresele în cercetarea moleculară au dus la dezvoltarea unor teste capabile să analizeze activitatea genelor din țesutul tumoral, oferind o estimare mai precisă a riscului de recidivă și ghidând medicii în alegerea celei mai adecvate terapii, fie chimioterapie, fie doar tratament hormonal.
Unul dintre aceste teste este Prosigna, dezvoltat de compania Veracyte. Acesta funcționează prin analiza activității unui grup specific de gene și utilizează un algoritm bazat pe inteligență artificială pentru a calcula un scor de risc de recidivă (Risk of Recurrence – ROR). Acest scor estimează probabilitatea ca boala să reapară în următorii zece ani. Potrivit surselor citate, testul este deja în uz în practica medicală din Statele Unite și Marea Britanie, ceea ce subliniază validitatea și acceptarea sa timpurie în comunitatea medicală internațională.
Studiul clinic OPTIMA, care a furnizat aceste rezultate promițătoare, s-a desfășurat pe parcursul a aproape două decenii și a inclus 4.429 de femei. Acestea au fost diagnosticate cu cancer de sân în stadiu incipient, având tumori pozitive pentru receptorii de estrogen (ER-pozitiv) și fără supraexprimarea receptorului HER2 (HER2-negativ). Participantele au fost alocate unor scheme de tratament în funcție de scorul obținut la testul Prosigna: femeile cu risc ridicat au primit chimioterapie urmată de tratament hormonal, în timp ce pacientele cu risc mai redus au urmat exclusiv hormonoterapie. Această abordare personalizată a permis o evaluare detaliată a impactului testului.
Rezultatele studiului au fost remarcabile: 68% dintre pacientele considerate inițial cu risc clinic crescut au putut evita chimioterapia. La cinci ani de la inițierea tratamentului, 93,7% dintre aceste paciente nu au prezentat recidiva bolii, un procent care sugerează puternic că renunțarea la chimioterapie nu a diminuat eficacitatea tratamentului. Aceasta este o veste extrem de importantă, deoarece reduce povara efectelor secundare severe asociate chimioterapiei, cum ar fi greața, oboseala extremă și căderea părului, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pacientelor. Perioada mediană de urmărire a fost de patru ani, iar dimensiunea mare a studiului conferă un nivel ridicat de încredere în utilitatea testului în deciziile terapeutice.
Un aspect notabil al studiului OPTIMA este că testul și-a demonstrat utilitatea și în cazul unor categorii de paciente care au fost mai puțin reprezentate în cercetările anterioare. Acestea includ femeile aflate înainte de menopauză și cele la care boala afectase mai mulți ganglioni limfatici. Această extindere a aplicabilității confirmă versatilitatea și fiabilitatea testului Prosigna într-un spectru mai larg de cazuri clinice, o valoare adăugată esențială pentru practicienii oncologi. Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate validează alegerea tratamentului bazată pe caracteristicile biologice ale tumorii, alături de evaluarea clinică individuală a fiecărei paciente.
Dr. Charles Perou, medic genetician și profesor la Facultatea de Medicină a Universității Carolina de Nord, precum și cercetător la UNC Lineberger Comprehensive Cancer Center, a subliniat importanța colaborării: „Succesul acestui test se datorează pacientelor care au avut încredere să participe la studiu, medicilor care le-au îngrijit, companiilor care au dezvoltat tehnologiile de testare moleculară şi cercetătorilor care au transformat rezultatele ştiinţifice în instrumente utile pentru îngrijirea pacienţilor”. Această declarație evidențiază efortul colectiv din spatele inovației medicale. Este important de menționat că autorii studiului avertizează că rezultatele se aplică doar tipului specific de cancer de sân analizat și nu pot fi extinse automat la toate formele bolii, iar decizia finală privind chimioterapia trebuie să integreze atât rezultatele testului molecular, cât și evaluarea clinică individuală.
De ce contează
Acest test genetic reprezintă un pas major către medicina personalizată în oncologie, oferind o speranță reală pentru mii de femei din România și din întreaga lume. Prin identificarea precisă a pacientelor care pot evita chimioterapia, se reduce semnificativ povara fizică și emoțională a unui tratament agresiv, îmbunătățind calitatea vieții și costurile asociate. Implementarea acestui test în sistemul medical românesc, similar cu practica din SUA și Marea Britanie, ar putea optimiza alocarea resurselor și ar asigura că pacientele primesc tratamentul cel mai eficient și mai puțin invaziv posibil, marcând o evoluție esențială în lupta împotriva cancerului de sân.
Pe viitor, se anticipează o extindere a utilizării testelor genetice moleculare în diagnosticul și tratamentul cancerului de sân, pe măsură ce studiile ulterioare vor valida eficacitatea lor în diverse subtipuri de boală. Următorul pas ar fi integrarea acestor tehnologii în ghidurile clinice naționale și europene, pentru a asigura accesul echitabil al tuturor pacientelor la aceste inovații. De asemenea, este necesară o investiție continuă în cercetare pentru a dezvolta noi biomarkeri și teste care să rafineze și mai mult strategiile terapeutice.
Deschiderea unor discuții la nivelul Ministerului Sănătății din România privind decontarea unor astfel de teste ar putea fi crucială pentru adoptarea lor pe scară largă, având în vedere beneficiile demonstrate.