Washington contestă legitimitatea CPI, Venezuela se retrage
Statele Unite ale Americii au lansat duminică, 26 iulie 2026, un apel fără precedent către toate statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul fondator al instituției. Într-un comunicat publicat de Departamentul de Stat, Washingtonul a cerut desființarea CPI, susținând că instituția este „lipsită de credibilitate, independentă și legitimă”, o declarație ce marchează o escaladare a tensiunilor dintre SUA și tribunalul de la Haga. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația oficială, potrivit informațiilor difuzate de Mediafax și alte surse.
Această poziție fermă vine în contextul în care Statele Unite au salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara sud-americană din CPI. Administrația americană a apreciat că noul guvern de la Caracas s-a alăturat astfel eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Washingtonul acuză CPI de „părtinire politică” și de „aplicare selectivă a legii”, argumentând că instanța și-a depășit atribuțiile prin concentrarea activității asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, în loc să vizeze cazuri unde justiția națională este absentă sau ineficientă.
Un exemplu citat de Departamentul de Stat este ancheta deschisă de CPI în 2018 împotriva fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro, anchetă despre care oficialii americani susțin că nu a avut rezultate concrete. Washingtonul subliniază că Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Este important de menționat că Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani, o poziție constantă a administrațiilor succesive.
Pe de altă parte, Venezuela a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite, joi, 23 iulie 2026, cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Această mișcare era anticipată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei.
CPI investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, o decizie respinsă vehement de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene, un pas care a prefațat retragerea oficială a țării.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune, în situațiile în care statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese la nivel național. Este o instituție de ultimă instanță, menită să asigure că cei responsabili de cele mai grave atrocități nu rămân nepedepsiți. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari de profil înalt, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza.
Retragerea unui stat din CPI, conform Statutului de la Roma, produce efecte după un an de la notificarea oficială. Este crucial de subliniat că o astfel de retragere nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare, ceea ce înseamnă că ancheta privind presupusele crime din Venezuela va continua, indiferent de decizia Caracasului. Acest aspect este adesea o sursă de confuzie și tensiune între statele care se retrag și CPI, întrucât jurisdicția Curții asupra faptelor comise înainte de retragere rămâne valabilă.
De ce contează
Decizia SUA de a cere desființarea CPI și retragerea tuturor statelor membre reprezintă o amenințare majoră la adresa sistemului de justiție penală internațională. Aceasta subminează eforturile globale de a trage la răspundere autorii crimelor de război și ai genocidului, oferind un precedent periculos pentru alte state care ar putea dori să evite scrutinul internațional. Reacția Washingtonului, coroborată cu retragerea Venezuelei, ar putea slăbi semnificativ autoritatea și eficacitatea Curții, lăsând victimele atrocităților cu mai puține căi de recurs și consolidând impunitatea în unele dintre cele mai grave conflicte ale lumii.
Concluzie Poziția drastică a Statelor Unite și retragerea Venezuelei din Curtea Penală Internațională ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul justiției penale internaționale. În timp ce Washingtonul invocă argumente de părtinire politică și lipsă de legitimitate, criticii subliniază că astfel de acțiuni pot fi interpretate ca o încercare de a proteja liderii de potențiale acuzații. Rămâne de văzut dacă apelul Statelor Unite va fi urmat de alte state și ce impact va avea asupra stabilității și credibilității CPI pe termen lung.
Capacitatea Curții de a-și continua investigațiile în Venezuela și alte cazuri sensibile, în ciuda opoziției statelor vizate, va fi un test esențial al rezistenței sale instituționale și al angajamentului comunității internaționale față de principiile justiției universale.