Declarații controversate la Sankt Petersburg
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, duminică, 26 iulie 2026, la o recepție ceremonială la Amiralitatea Principală din Sankt Petersburg, cu ocazia Zilei Marinei, că teritoriile din vestul Ucrainei, dăruite Kievului de Iosif Stalin după al Doilea Război Mondial, ar trebui să revină României, Poloniei și Ungariei. Această afirmație vine într-un context de tensiuni crescute, inclusiv incursiuni ale dronelor ruse în spațiul aerian românesc, pe flancul estic al NATO, și escaladarea conflictului din Ucraina. „În partea de vest a Ucrainei, există teritorii pe care Stalin le-a dăruit Ucrainei după al Doilea Război Mondial. Da, Stalin a fost cel care a dăruit aceste terenuri Ucrainei. Dar le-a dăruit în cadrul unui singur stat. Se pare că nu i-a trecut niciodată prin minte că ar putea apărea o situație precum cea de astăzi. Apropo, sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii vestice. Ce a aparținut Poloniei, Ungariei și României cândva va fi înapoiat, în cele din urmă, din punct de vedere istoric, țărilor cărora le aparțin”, a declarat Putin, potrivit presei ruse.
Declarațiile liderului de la Kremlin amplifică retorica revizionistă a Moscovei și ridică semne de întrebare asupra stabilității regionale. Putin a reiterat acuzația că nu Rusia a declanșat războiul, ci a răspuns acțiunilor Ucrainei din Donbass, susținute de țările occidentale. El a amintit de atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești, inclusiv rafinării și instalații petroliere. „Nu am început niciun război, nu există nicio agresiune din partea Rusiei. Răspundem acțiunilor Ucrainei, care a declanșat ostilități cu sprijinul Occidentului”, a subliniat Putin, ignorând invazia la scară largă din februarie 2022.
Contextul istoric la care face referire Putin este cel al Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 și al consecințelor celui de-al Doilea Război Mondial. Teritoriile vizate de declarațiile sale includ Bucovina de Nord și Bugeacul, care au aparținut României, Galiția de Est, care a aparținut Poloniei, și Transcarpatia (Rutenia Subcarpatică), care a aparținut Ungariei și, ulterior, Cehoslovaciei. Aceste regiuni au fost încorporate în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană în urma anexărilor sovietice. Deși Stalin a consolidat aceste teritorii în cadrul URSS, afirmația lui Putin că o „singură țară” era garantul integrității teritoriale a Ucrainei – Rusia – este o reinterpretare a istoriei post-sovietice, având în vedere că Rusia a recunoscut suveranitatea Ucrainei în granițele sale actuale prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, în schimbul renunțării Kievului la armele nucleare.
Perspectiva istorică a lui Putin contrastează puternic cu dreptul internațional actual, care recunoaște granițele Ucrainei. Astfel de declarații sunt de natură să alimenteze temerile privind o destabilizare și mai profundă a Europei de Est, oferind, potențial, un pretext pentru viitoare acțiuni militare sau diplomatice. Analiza istorică arată că anexările teritoriale postbelice, chiar și cele operate de puteri victorioase, au fost ulterior validate sau contestate prin tratate internaționale și recunoaștere reciprocă. În cazul Ucrainei, comunitatea internațională, inclusiv România, Polonia și Ungaria, a susținut integritatea teritorială a statului ucrainean, condamnând anexarea Crimeei și a altor regiuni de către Rusia.
Mai mult, Putin a abordat și alte subiecte sensibile, cum ar fi confiscarea navelor rusești din „Flota Fantomă” de către Regatul Unit și Franța, pe care a considerat-o „piraterie”. El a avertizat că Moscova va acționa „cu prudență, dar decisiv” în astfel de cazuri. De asemenea, liderul rus a discutat despre revendicarea Groenlandei de către Statele Unite, subliniind că Rusia nu dorește confruntare în Arctica, ci colaborare conform dreptului internațional, în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind anexarea insulei pentru baze militare anti-rusești și anti-chineze. „Încercările de a izola Rusia, chiar și într-un domeniu atât de sensibil precum apărarea și securitatea, sunt un eșec complet”, a conchis Putin, exprimându-și încrederea că „victoria va fi a Rusiei” în conflictul cu Ucraina.
Declarațiile lui Putin, în special cele referitoare la teritoriile vestice ale Ucrainei, au implicații semnificative pentru securitatea regională. Ele pot fi interpretate ca o încercare de a legitima o potențială fragmentare a Ucrainei sau de a crea tensiuni între Kiev și vecinii săi. Pentru România, Polonia și Ungaria, aceste afirmații, deși nerealiste în contextul actual, pot fi percepute ca o instrumentalizare a unor sensibilități istorice pentru a slăbi coeziunea europeană și sprijinul pentru Ucraina. Ele subliniază, de asemenea, o viziune revizionistă a granițelor post-belice, care contravine principiilor dreptului internațional și stabilității europene. Astfel de declarații pot fi folosite pentru a justifica acțiuni viitoare, sub pretextul „restaurării dreptății istorice”, ceea ce ar genera un precedent periculos.
În fața acestor declarații, reacția comunității internaționale, în special a țărilor NATO și UE, va fi crucială. Este de așteptat ca statele vizate, inclusiv România, să reitereze sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei și să respingă orice tentativă de reconfigurare a granițelor prin forță sau prin retorică revizionistă. Întrebarea rămâne dacă aceste afirmații vor rămâne la stadiul de retorică sau dacă vor prefața noi acțiuni destabilizatoare din partea Rusiei, având în vedere că Moscova a demonstrat în trecut că este dispusă să acționeze unilateral pentru a-și atinge obiectivele geopolitice.
Viitorul relațiilor dintre Rusia și Occident, precum și soarta Ucrainei, depind în mare măsură de modul în care aceste declarații vor fi gestionate pe scena diplomatică și militară.