Milioane de euro datorii la asociațiile de proprietari
Primăria Municipiului București (PMB) a fost acuzată recent de Radu Opaina, fondatorul Federației Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR), că ar fi cel mai mare restanțier la plata întreținerii din istoria României. Potrivit declarațiilor lui Opaina, făcute într-un videoclip publicat pe TikTok și citate de mai multe publicații la data de 26 iulie 2026, instituția deține mii de apartamente în blocurile din Capitală și ar avea datorii acumulate de ordinul milioanelor de euro către asociațiile de proprietari.
„Cel mai mare restanțier la întreținere din România și din istoria României este Primăria Municipiului București, care este proprietarul a mii de apartamente în blocurile de locuințe ale noastre, ale tuturor”, a afirmat Radu Opaina. Această declarație a stârnit numeroase reacții în mediul online și a adus în discuție o problemă veche și persistentă a proprietarilor din București. Opaina, cu o experiență de decenii în administrarea proprietății imobiliare, a subliniat că suma totală a acestor restanțe este „undeva la câteva milioane de euro”, fără a specifica o cifră exactă sau a detalia situația fiecărui imobil în parte, aspect remarcat de unele surse.
Contextul acestor acuzații este unul complex. Primăria Capitalei, prin diverse programe sociale sau în urma unor exproprieri, a devenit proprietara a numeroase locuințe de-a lungul timpului. Aceste apartamente sunt adesea locuite de chiriași sociali sau sunt administrate de diverse direcții din cadrul municipalității. Însă, conform lui Radu Opaina, obligațiile financiare către asociațiile de proprietari pentru aceste imobile nu sunt achitate la timp sau deloc, generând deficite semnificative în bugetele asociațiilor.
Această situație contrastează puternic cu reglementările legale în vigoare. Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stipulează clar obligația tuturor proprietarilor, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice, de a contribui la cheltuielile comune. Nerespectarea acestei obligații poate duce la aplicarea de penalități de întârziere, care, conform aceleiași legi, nu pot depăși 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculată la suma restantă.
Impactul acestor restanțe se resimte direct asupra celorlalți locatari. Asociațiile de proprietari depind de aceste fonduri pentru a acoperi costurile cu utilitățile comune (apă, căldură în sistem centralizat), reparațiile, curățenia și salariile administratorilor. Un deficit cronic, cauzat de un proprietar majoritar precum municipalitatea, poate duce la imposibilitatea asociației de a-și îndeplini obligațiile, afectând calitatea vieții tuturor rezidenților. De exemplu, în cazul unor reparații urgente la acoperiș sau la instalațiile comune, lipsa fondurilor poate amâna intervențiile esențiale.
Radu Opaina i-a îndemnat pe bucureșteni să verifice activ listele de plată și să se intereseze dacă în blocurile în care locuiesc există apartamente ale municipalității pentru care nu au fost achitate obligațiile către asociație. Această verificare este crucială, deoarece transparența în gestionarea fondurilor asociațiilor este o cerință legală, iar locatarii au dreptul să cunoască situația financiară a blocului. Un studiu realizat de FAPR în 2023 indica faptul că restanțele la nivel național depășeau 100 de milioane de euro, o parte semnificativă provenind din sectorul public sau din locuințele sociale.
Comparativ cu alte capitale europene, unde administrarea proprietății este strict reglementată și penalitățile pentru neplată sunt aplicate riguros, situația din București pare să evidențieze o anumită toleranță sau dificultate în aplicarea legii atunci când debitorul este o instituție publică. În orașe precum Viena sau Berlin, unde există un număr mare de locuințe sociale, municipalitățile colaborează strâns cu asociațiile de proprietari, iar plățile sunt efectuate cu regularitate, prevenind acumularea unor datorii masive.
Criticii, inclusiv Radu Opaina, susțin că Primăria Capitalei ar trebui să dea un exemplu de bună conduită și să respecte legea, mai ales având în vedere rolul său de autoritate publică. Lipsa de acțiune în recuperarea sau plata acestor datorii subminează încrederea publică și creează un precedent periculos pentru ceilalți proprietari. Până la momentul publicării acestui articol, Primăria Municipiului București nu a emis un comunicat oficial prin care să răspundă direct acuzațiilor aduse de Radu Opaina, lăsând loc speculațiilor privind amploarea exactă a problemei.
De ce contează
Situația semnalată de Radu Opaina contează pentru toți bucureștenii, nu doar pentru cei care locuiesc în blocurile cu apartamente ale municipalității. Datoriile acumulate de Primăria Capitalei către asociațiile de proprietari afectează direct funcționarea acestora, putând duce la degradarea infrastructurii comune, la lipsa fondurilor pentru reparații esențiale și, în cele din urmă, la scăderea calității vieții în comunitățile respective. Mai mult, un astfel de precedent din partea unei instituții publice subminează principiul egalității în fața legii și poate încuraja și alți proprietari să își ignore obligațiile, amplificând problema restanțelor la nivel urban. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru o bună administrare a orașului.
Concluzie
Acuzațiile lui Radu Opaina aduc în prim-plan o problemă sistemică legată de administrarea proprietăților deținute de Primăria Capitalei și de responsabilitatea financiară a instituțiilor publice. Rămâne de văzut dacă municipalitatea va oferi un răspuns concret acestor afirmații și ce măsuri va lua pentru a clarifica și, eventual, a remedia situația. O investigație amănunțită a situației financiare a asociațiilor de proprietari din blocurile unde PMB deține apartamente ar fi necesară pentru a stabili amploarea reală a datoriilor și pentru a identifica soluții viabile.
Până atunci, îndemnul lui Opaina către cetățeni de a fi vigilenți rămâne o măsură preventivă importantă într-un context de incertitudine.