A treia dronă doborâtă în România, reacții oficiale
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat ferm duminică, 26 iulie 2026, după ce o a treia dronă a intrat în spațiul aerian românesc și a fost doborâtă, condamnând „încălcările sistematice” ale acestuia de către Rusia. Într-o declarație postată pe platforma X (anterior Twitter), Sandu a subliniat că „securitatea României este securitatea Republicii Moldova” și a apreciat „profesionalismul și curajul Forțelor Aeriene Române”, potrivit news.ro. Această reacție vine în contextul unei escaladări a incidentelor, marcând a treia zi consecutivă în care drone rusești pătrund în teritoriul României, stat membru NATO și al Uniunii Europene.
Incidentul cel mai recent a avut loc duminică dimineață, când o dronă a fost doborâtă la ora 10:13 de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia, la aproximativ 12 km de Sulina, în Marea Neagră. Aceasta este a treia dronă neutralizată în spațiul aerian românesc în decurs de trei zile. Primele două incidente au avut loc vineri și sâmbătă. Drona doborâtă vineri dimineață a fost identificată de Parchetul General, în urma unei anchete, ca fiind de tip Shahed, un model utilizat de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, iar rezultatele acestora vor fundamenta un protest diplomatic oficial al României față de Federația Rusă.
Președintele Nicușor Dan a condamnat, de asemenea, aceste acțiuni, declarând că „este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene”. El a adăugat că „astfel de acțiuni sunt inacceptabile și le tratăm cu toată seriozitatea, alături de aliații noștri”. Potrivit declarațiilor sale anterioare, una dintre drone, cea de vineri, a fost doborâtă în jurul orei 11:00 de un pilot român de pe un F-16 în sudul județului Buzău, în zona orașului Pogoanele. Nicușor Dan a subliniat că zona era nelocuită, fapt care a permis intervenția aeriană de sus în jos. Înaintea acestui incident, mai multe mesaje Ro-Alert fuseseră emise în județele din sud-estul țării – Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea, Galați – avertizând asupra posibilității căderii unor obiecte din cer.
Contextul acestor incidente este marcat de intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, situate în imediata vecinătate a graniței cu România. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, au existat multiple rapoarte și incidente legate de căderea de resturi de drone sau rachete pe teritoriul românesc, în special în județul Tulcea, lângă granița cu Ucraina. Aceste incidente, deși nu au provocat victime directe, au generat preocupări serioase privind siguranța cetățenilor români și integritatea teritorială a României, un stat aflat la granița estică a NATO. Conform datelor Ministerului Apărării Naționale (MApN) din 2024, au fost înregistrate peste 15 incidente de acest gen, majoritatea implicând fragmente de drone.
De ce contează
Aceste incidente repetate de încălcare a spațiului aerian românesc de către drone rusești reprezintă o problemă majoră de securitate, nu doar pentru România, ci pentru întreaga Alianță NATO și pentru Uniunea Europeană. Ele subliniază vulnerabilitatea frontierelor estice ale NATO în fața conflictului din Ucraina și necesitatea unei apărări aeriene robuste. Declarațiile ferme ale Maiei Sandu evidențiază legătura indisolubilă dintre securitatea României și cea a Republicii Moldova, o țară neutră, dar puternic afectată de instabilitatea regională. Aceste evenimente pot influența strategiile de apărare la nivel regional și european, atrăgând atenția asupra riscurilor directe pe care războiul din Ucraina le generează pentru statele vecine.
În urma acestor evenimente, se anticipează o consolidare a măsurilor de apărare aeriană în zona de est a României, posibil cu implicarea sporită a forțelor NATO. De asemenea, protestul diplomatic anunțat de România față de Federația Rusă va fi un pas important în gestionarea crizei, deși eficacitatea sa depinde de contextul geopolitic actual. Rămâne de văzut dacă Rusia va oferi un răspuns oficial sau va continua să ignore aceste acuzații.
Pe termen lung, aceste incidente ar putea accelera deciziile privind achiziția de noi sisteme de apărare antiaeriană și integrarea mai profundă a României în sistemele de apărare colectivă ale NATO, pentru a descuraja viitoarele incursiuni și a garanta securitatea cetățenilor săi și a aliaților.