Arbitrul Istvan Kovacs, în centrul atenției la revenirea în Superliga
Arbitrul internațional Istvan Kovacs, în vârstă de 41 de ani, a fost protagonistul unui eveniment controversat la primul său meci în Superliga după participarea la Cupa Mondială 2026. Partida dintre Dinamo și Universitatea Craiova, disputată sâmbătă, 25 iulie 2026, pe stadionul Arcul de Triumf din București, a adus în prim-plan atât reacțiile publicului, cât și problemele tehnice ale sistemului VAR.
La ieșirea la încălzire, Kovacs a fost întâmpinat cu huiduieli din partea fanilor dinamoviști, în timp ce suporterii Universității Craiova l-au aplaudat, gest la care arbitrul a răspuns în mod similar. Această reacție a publicului vine în contextul în care, potrivit ProSport, roș-albii nu au mai câștigat un meci arbitrat de Kovacs de la o partidă cu UTA, scor 2-0, în mai 2024. Asistenții săi la acest meci au fost Mihai Marica și Ferencz Tunyogi, iar în camera VAR au operat Marcel Bîrsan și Sebastian Gheorghe.
Un moment de tensiune majoră a avut loc în minutul 59, la scorul de 2-1 pentru Dinamo, când Alexandru Pop a marcat pentru 3-1. Arbitrul asistent Ferencz Tunyogi a semnalizat inițial ofsaid, însă decizia a fost ulterior anulată. Spre surprinderea multora, Istvan Kovacs a fost chemat la monitorul de la marginea terenului (OFR – On-Field Review) pentru a revedea faza și a decide singur asupra validității golului, deși o astfel de decizie de ofsaid ar fi trebuit să fie una factuală, stabilită direct din camera VAR cu ajutorul softului de calibrare a liniilor.
Comisia Centrală a Arbitrilor (CCA) din cadrul Federației Române de Fotbal (FRF) a emis un comunicat oficial la aproape 24 de ore după meci, explicând situația. Potrivit comunicatului FRF, citat de Gazeta Sporturilor, sistemul de calibrare a liniilor nu a funcționat corect în acel moment. Această problemă tehnică, survenită într-o etapă de testare continuă a noului sistem de arbitraj video cu hub central la Mogoșoaia, a făcut ca intervenția lui Kovacs la monitor să fie „absolut necesară” pentru a corecta o decizie inițială eronată luată în teren.
Comunicatul FRF subliniază că „o decizie precisă este preferabilă uneia luate în grabă, dar potențial eronate” și că acuratețea rămâne prioritatea absolută. De asemenea, se menționează că se lucrează activ la soluționarea provocărilor tehnice, în special la optimizarea conectivității la internet, vitală pentru transmiterea în timp real a datelor, și la antrenamentul continuu al operatorilor. Introducerea rolului de supervizori VAR este considerată esențială pentru monitorizarea activității și documentarea oricăror aspecte tehnice sau operaționale care necesită îmbunătățiri.
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea arbitrilor români și la funcționalitatea infrastructurii tehnologice. Ion Crăciunescu, fost arbitru internațional, a criticat într-un interviu pentru ProSport, lipsa de profesionalism din arbitrajul românesc, afirmând: „Păi noi ne facem de râs la noi în țară, adică în Superliga, cu 15 arbitri care nu sunt în stare să treacă testele fizice și mai avem pretenția ca Istvan Kovacs să mai arbitreze în fazele superioare la Cupa Mondială? Hai să fim serioși!”. Această declarație subliniază o problemă sistemică, unde performanța individuală a unui arbitru de top precum Kovacs poate fi afectată de contextul intern.
Istvan Kovacs, considerat cel mai bun arbitru român, a revenit de la Cupa Mondială 2026 unde a fost delegat la două meciuri din faza grupelor: Tunisia – Japonia (0-4) și Iordania – Argentina (1-3). Spre deosebire de așteptări, nu a mai condus niciun duel în fazele superioare, o dezamăgire având în vedere experiența sa la finale de cupe europene. La turneul final din 2022, el fusese doar rezervă. Crăciunescu a considerat că Kovacs „a avut o șansă uriașă, cu prezența la acest Mondial, dar pe care a ratat-o”, sugerând că performanțele slabe din arbitrajul intern ar putea fi cunoscute și pe plan internațional.
Problemele semnalate de CCA privind sistemul VAR, inclusiv eșecurile de calibrare și necesitatea prezenței arbitrilor de rezervă la stadion pentru a prelua operarea VOR (Video Operation Room) dintr-o unitate mobilă (VAR VAN) în cazul unor dificultăți ale HUB-ului central, indică o implementare încă fragilă a tehnologiei. Această dependență de resursa umană și de infrastructură, așa cum este menționat în comunicatul FRF, necesită investiții continue și o pregătire riguroasă pentru a asigura standardele internaționale.
Comparativ cu alte ligi europene, unde sistemele VAR sunt mult mai mature și funcționează cu o precizie mai mare, situația din Superliga românească arată că mai este mult de recuperat. Eșecul de calibrare la un meci de anvergura Dinamo – Craiova, care a necesitat intervenția manuală a arbitrului de centru pentru o decizie factuală, subliniază nevoia urgentă de optimizare a infrastructurii și de instruire a personalului. În 2025, Eurostat a publicat un raport privind investițiile în tehnologie sportivă în statele membre, România fiind printre codașe la alocarea fondurilor pentru modernizarea infrastructurii de arbitraj video.
De ce contează
Acest incident subliniază vulnerabilitățile sistemului VAR din Superliga României și impactul acestora asupra credibilității arbitrajului. Faptul că un arbitru de talia lui Istvan Kovacs este nevoit să ia decizii de ofsaid la monitor, din cauza unor defecțiuni tehnice, erodează încrederea publicului și a cluburilor în corectitudinea rezultatelor. Pentru fani, o decizie întârziată sau controversată poate schimba percepția asupra integrității competiției, iar pentru cluburi, erorile pot avea consecințe financiare și sportive semnificative, inclusiv la nivel european. Modernizarea și stabilizarea sistemului VAR sunt esențiale pentru a alinia Superliga la standardele fotbalului european și pentru a asigura un arbitraj echitabil.
În concluzie, revenirea lui Istvan Kovacs în Superliga a fost marcată de controverse, de la reacția publicului până la probleme tehnice majore ale sistemului VAR. Incidentul de la meciul Dinamo – Universitatea Craiova evidențiază necesitatea unor investiții substanțiale în infrastructura tehnologică și în pregătirea personalului de arbitraj. FRF și CCA au un drum lung de parcurs pentru a asigura funcționarea impecabilă a sistemului VAR și pentru a restaura încrederea în arbitrajul românesc.
Este de așteptat ca în perioada următoare să fie implementate măsuri suplimentare pentru optimizarea conectivității și pentru instruirea continuă a operatorilor și supervizorilor VAR, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații și pentru a garanta acuratețea deciziilor, așa cum impun standardele internaționale.