Întâlnire periculoasă în Harghita
Un cunoscut jurnalist maghiar, Zoltán Szabó, a fost atacat de un urs în apropierea stațiunii Băile Tușnad, județul Harghita, în dimineața zilei de sâmbătă, 25 iulie 2026. Incidentul, care a avut loc pe un drum forestier, a fost relatat chiar de victimă, care a povestit cum a reușit să scape aruncând cu telefonul mobil în animal. „Ursul a pornit în fugă alături de mine, la doar câțiva metri distanță, apoi m-a doborât la pământ”, a declarat Szabó, citat de mai multe surse de presă locale, subliniind violența neașteptată a atacului.
Potrivit relatărilor jurnalistului, atacul s-a produs în jurul orei 6:30 dimineața, în timp ce acesta se plimba pe un drum forestier izolat, o zonă cunoscută pentru prezența frecventă a urșilor. Szabó a descris cum, după ce a fost doborât, a acționat instinctiv, aruncând cu telefonul său mobil în direcția ursului. Această acțiune neașteptată l-a determinat pe animal să se retragă, oferindu-i jurnalistului șansa de a fugi și de a se adăposti într-o zonă mai sigură. Deși a suferit răni ușoare, în special zgârieturi și contuzii, Zoltán Szabó a fost considerat norocos că a scăpat cu viață dintr-o astfel de confruntare.
Acest incident reaprinde discuțiile despre gestionarea populației de urși în România, în special în zonele turistice și cele locuite. Conform datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023, populația de urși bruni din România este estimată la peste 8.000 de exemplare, cea mai mare din Uniunea Europeană. Această cifră, deși contestată de unele ONG-uri de mediu care o consideră subestimată, indică o creștere semnificativă față de estimările din 2016, când se vorbea de aproximativ 6.000-6.400 de urși.
Creșterea numărului de incidente cu urși a dus la implementarea unor măsuri de prevenție și intervenție. În 2024, Garda Națională de Mediu a înregistrat peste 150 de intervenții pentru relocarea sau îndepărtarea urșilor din zonele populate, iar în prima jumătate a anului 2025, numărul acestora a depășit deja 80. Cu toate acestea, criticii susțin că aceste măsuri sunt insuficiente și că este necesară o strategie mai amplă, care să includă și posibilitatea cotelor de vânătoare, așa cum se întâmplă în alte țări europene cu populații semnificative de urși, precum Suedia sau Croația, unde vânătoarea este permisă sub stricte reglementări pentru gestionarea populației.
Specialiștii în faună sălbatică, precum biologul Dan Găldean de la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB), atrag atenția că hrănirea urșilor de către oameni, chiar și indirect prin depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor, contribuie la obișnuirea animalelor cu prezența umană și la pierderea fricii naturale. „Urșii care ajung să caute hrană în apropierea așezărilor umane devin mai agresivi și mai imprevizibili, reprezentând un pericol real”, a explicat Găldean într-o declarație recentă pentru o publicație locală din Harghita.
Pe de altă parte, organizațiile pentru protecția animalelor, cum ar fi Vier Pfoten România, subliniază importanța coexistenței și a implementării unor soluții non-letale. Ei propun investiții în garduri electrice, containere de gunoi rezistente la urși și campanii de educare a populației, argumentând că eradicarea nu este o soluție pe termen lung și că ursul brun este o specie protejată la nivel european prin Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Această divergență de opinii între necesitatea protejării speciei și siguranța publică este principala provocare în elaborarea unei politici coerente.
Incidente similare au avut loc și în alte județe, precum Brașov sau Prahova, unde prezența urșilor în localități a devenit o problemă recurentă. De exemplu, în 2024, un urs a fost filmat în repetate rânduri pe străzile orașului Brașov, iar în 2023, mai mulți localnici din Predeal au raportat pagube materiale cauzate de urși. Aceste evenimente subliniază urgența găsirii unor soluții eficiente și echilibrate, care să protejeze atât fauna sălbatică, cât și siguranța cetățenilor.
De ce contează
Acest incident subliniază o problemă națională acută: conflictul dintre om și urs. Siguranța publică este direct amenințată în zonele unde urșii se apropie de așezările umane, afectând turismul și viața cotidiană. Lipsa unei strategii clare și eficiente, care să concilieze conservarea speciei cu protecția cetățenilor, generează frică și incertitudine. Pentru locuitorii din Harghita și alte județe montane, riscul unui atac de urs este o realitate constantă, influențând modul în care își desfășoară activitățile și perceperea faunei sălbatice.
În urma atacului asupra jurnalistului Zoltán Szabó, autoritățile locale și cele de mediu din Harghita au anunțat că vor intensifica patrulele în zonele considerate periculoase și vor reevalua măsurile de prevenție. Rămâne de văzut dacă acest nou incident va accelera adoptarea unei legislații mai clare privind gestionarea populației de urși, care să depășească actualele controverse și să ofere soluții practice.
Întrebările despre echilibrul dintre protecția speciilor sălbatice și siguranța umană rămân deschise, cerând un răspuns urgent și coordonat la nivel național și european.