Iranul își consolidează influența militară regională
Tensiunile din Marea Roșie au escaladat semnificativ odată cu informațiile, confirmate de oficiali și analiști de securitate, privind transportul de comandanți ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și echipamente militare iraniene în Yemen. Potrivit a patru surse citate de Reuters, între 10 și 21 de membri ai IRGC, inclusiv comandanți de rang înalt, au călătorit pe 13 iulie la bordul unui avion Mahan Air cu destinația Yemen. Ministrul Informațiilor din guvernul yemenit recunoscut internațional, Moammar al-Iryani, a confirmat aceste informații pentru Reuters, invocând date de intelligence, subliniind că scopul este consolidarea capacităților militare ale rebelilor Houthi pentru a amenința securitatea maritimă în Marea Roșie și strâmtoarea Bab el-Mandeb.
Zborul, care inițial trebuia să aterizeze în capitala Sanaa, controlată de Houthi, a fost deviat către portul Hodeidah, după ce aeroportul din Sanaa a fost atacat de forțele guvernului yemenit susținut de Arabia Saudită. O sursă iraniană a declarat pentru Reuters că misiunea comandanților IRGC era de a sprijini operațiunile militare ale rebelilor Houthi și de a oferi instruire privind utilizarea unor noi sisteme de rachete. Aceeași sursă a menționat că la bordul aeronavei s-ar fi aflat și aur, destinat finanțării activităților grupării. Aceste acuzații sunt vehement respinse de Ministerul de Externe al Iranului, care a negat în repetate rânduri furnizarea de capabilități militare Houthi, și de Abdel Rahman al-Ahnomi, un oficial media Houthi, care a calificat informațiile drept „minciuni și invenții”, susținând că pasagerii erau civili.
Această desfășurare de forțe oferă noi dovezi ale eforturilor Iranului de a-i susține pe Houthi, un grup care se află de peste un deceniu într-un război civil împotriva guvernului yemenit recunoscut internațional și susținut de Arabia Saudită. Analistul de securitate Mzahem Alsaloum a declarat că încărcătura aeronavei ar fi inclus componente pentru rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, precum și pentru drone, similare celor folosite anterior în atacuri asupra Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite. Trei zile după sosirea zborului în Yemen, Teheranul ar fi cerut mișcării Houthi să fie pregătită să blocheze ruta petrolieră din Marea Roșie, în cazul în care Statele Unite ar lovi infrastructura energetică iraniană, potrivit Reuters.
Ulterior, gruparea Houthi a anunțat instituirea unei blocade navale împotriva Arabiei Saudite, invocând bombardarea aeroportului din Sanaa pe 13 iulie. Această decizie marchează, conform Reuters și CNN, sfârșitul armistițiului de patru ani dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi, un armistițiu semnat în 2022 și care a pus capăt majorității luptelor importante dintr-un război care a provocat moartea a sute de mii de oameni din cauza violenței, foametei și bolilor. Tensiunile au continuat să crească rapid, iar gruparea a anunțat ulterior că a atacat două petroliere saudite, amplificând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute comerciale maritime din lume. Arabia Saudită a răspuns prompt, efectuând atacuri împotriva unor ținte Houthi în orașul portuar Hodeidah, după ce o navă saudită a fost atacată vineri în Marea Roșie.
Comandamentul Forțelor Comune ale Coaliției din Arabia Saudită a descris atacurile drept o „reacție militară proporțională”, avertizând că „dacă miliția Houthi își continuă acțiunile ostile, va primi un răspuns fără îndurare”. Purtătorul de cuvânt al Coaliției, generalul-maior de stat major Turki al-Malki, a calificat atacurile Houthi din Marea Roșie drept un „act laș și nesăbuit”. Postul de televiziune al-Masirah, afiliat mișcării Houthi, a relatat că atacurile saudite au lovit instalații aparținând companiei de stat de telecomunicații din Hodeidah, rănind un muncitor, și au vizat insula Kamaran. Aceste evenimente subliniază fragilitatea situației din regiune și riscul unei escaladări militare extinse.
**De ce contează** Această escaladare directă dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi, susținuți de Iran, amenință stabilitatea uneia dintre cele mai strategice rute maritime globale, strâmtoarea Bab el-Mandeb și Marea Roșie, prin care tranzitează aproximativ 12% din comerțul mondial de petrol și gaze. Orice perturbare majoră a acestei rute ar putea avea consecințe economice globale, ducând la creșterea prețurilor la energie și la întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, implicarea directă a IRGC, chiar dacă negată de Teheran, subliniază eforturile Iranului de a-și proiecta puterea în regiune, transformând Yemenul într-o nouă zonă de confruntare indirectă cu Arabia Saudită și aliații săi occidentali. Instabilitatea din Marea Roșie pune sub semnul întrebării și eforturile diplomatice de pace și securitate regională.
În concluzie, situația din Yemen și Marea Roșie rămâne extrem de volatilă, cu riscul unei escaladări militare continue. Eforturile internaționale de mediere, care au dus la armistițiul din 2022, par acum compromise, iar reluarea ostilităților pe scară largă ar putea avea consecințe umanitare devastatoare într-o țară deja afectată de ani de conflict. Rămâne de văzut dacă presiunea internațională va reuși să readucă părțile la masa negocierilor și să prevină o criză regională și globală mai amplă. De asemenea, modul în care Statele Unite și aliații lor vor răspunde la aceste evoluții, în special la amenințările asupra transportului maritim, va fi crucial pentru stabilizarea sau, dimpotrivă, destabilizarea ulterioară a regiunii.
Capacitatea Iranului de a-și consolida influența prin intermediul Houthi va fi un factor cheie de monitorizat în perioada următoare.