Colaborare economică, turism și infrastructură
România albania, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut o întâlnire oficială cu E.S. Dna Enkeleda Merkuri, Ambasadorul Republicii Albania în România, pe 24 iulie 2026. Discuțiile s-au axat pe consolidarea dialogului economic bilateral și pe identificarea de noi oportunități de cooperare între companiile din cele două țări, cu un accent deosebit pe sectoarele turismului și infrastructurii de transport. Această inițiativă marchează o dorință reciprocă de a depăși statutul de subcontractori pentru marile economii europene, vizând dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare și promovarea directă pe piețele internaționale sub branduri proprii.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat că volumul actual al schimburilor comerciale dintre România și Albania nu reflectă potențialul real al operatorilor economici din cele două țări. „România și Albania au un potențial de cooperare pe care nu îl valorificăm suficient,” a declarat Daraban, citat de comunicatul CCIR. Acesta a adăugat că „prea multe companii de la noi și de la ei lucrează astăzi ca subcontractori pentru marile companii europene, fără să capteze partea cea mai valoroasă a lanțului de producție. Trebuie să schimbăm această logică: să dezvoltăm produse cu valoare adăugată mare și să le promovăm direct pe piețele internaționale, sub nume proprii, nu ascunse în spatele altor branduri.” Propunerea sa vizează intensificarea dialogului pe teme concrete precum regimul fiscal, cadrul juridic aplicabil companiilor și programele de stimulare a investițiilor, considerându-le esențiale pentru a oferi antreprenorilor români și albanezi claritate și oportunități de investiții.
Această abordare este susținută de contextul economic actual, în care ambele țări caută să-și diversifice parteneriatele și să-și crească reziliența economică. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România a înregistrat o creștere a Produsului Intern Brut de 2,3%, în timp ce Albania, deși o economie mai mică, a afișat o creștere robustă, impulsionată în mare parte de sectorul turismului. În 2024, Albania a raportat o creștere de 3,5% a PIB, conform Băncii Mondiale, cu turismul contribuind semnificativ. Această dinamică sugerează o aliniere a intereselor pentru a maximiza beneficiile reciproce.
În cadrul întrevederii, ambasadorul Republicii Albania, E.S. Dna Enkeleda Merkuri, a prezentat evoluția recentă a climatului economic din statul său, evidențiind rolul turismului ca sector cu o contribuție majoră la creșterea economică. „Turismul a devenit un motor real al economiei albaneze, iar guvernul nostru investește consecvent în infrastructura care să susțină această creștere, și anume: porturi, aeroporturi, conectivitate,” a declarat ambasadorul Merkuri. Aceasta a subliniat că exemplul Constanței, ca hub strategic la Marea Neagră, poate fi un reper util pentru dezvoltarea Portului Durrës, iar cooperarea dintre cele două porturi ar putea deschide noi rute de comerț și turism între regiuni. Autoritățile albaneze vizează dezvoltarea a patru porturi și patru aeroporturi internaționale, ceea ce denotă o viziune strategică pe termen lung pentru infrastructura de transport și turism.
Comparativ cu alte țări din Balcanii de Vest, Albania a înregistrat o creștere exponențială a numărului de turiști internaționali, ajungând la peste 10 milioane de vizitatori în 2023, o creștere de 18% față de anul precedent, conform Institutului de Statistică din Albania (INSTAT). Această performanță plasează Albania într-o poziție favorabilă pentru a atrage investiții în sectorul ospitalității și al infrastructurii aferente. Pe de altă parte, România, deși are un potențial turistic vast, a atras în 2023 doar aproximativ 2,6 milioane de turiști străini, conform Institutului Național de Statistică (INS), ceea ce indică o subvalorificare a sectorului. Colaborarea în turism ar putea include schimburi de bune practici, promovare comună a rutelor turistice și dezvoltarea de pachete turistice integrate, care să conecteze obiectivele din ambele țări, de la Marea Neagră la Marea Adriatică.
Un alt aspect important al discuțiilor a fost necesitatea de a depăși rolul de subcontractori. Această problemă este endemică în economiile emergente din Europa, unde companiile locale adesea execută sarcini cu valoare adăugată redusă pentru corporații multinaționale. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2022 privind lanțurile valorice globale, țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se află încă la periferia lanțurilor de producție, contribuind preponderent prin forță de muncă și resurse, mai degrabă decât prin inovare și branding propriu. Inițiativa CCIR și a Ambasadei Albaniei de a stimula dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare și de a promova branduri proprii reprezintă un pas crucial către o integrare mai profundă și mai echitabilă în economia globală. Aceasta implică, de asemenea, investiții în cercetare și dezvoltare, educație și formare profesională, pentru a crea o forță de muncă calificată capabilă să susțină industrii inovatoare.
De ce contează
Această inițiativă bilaterală este crucială pentru ambele țări, deoarece le permite să-și consolideze poziția economică regională și internațională. Prin trecerea de la statutul de subcontractori la cel de producători cu valoare adăugată, România și Albania pot genera locuri de muncă mai bine plătite, pot stimula inovația și pot atrage investiții directe în sectoare strategice. Dezvoltarea infrastructurii de transport și a turismului nu doar că va crește veniturile, dar va îmbunătăți și conectivitatea regională, facilitând comerțul și schimburile culturale. O economie mai diversificată și mai rezilientă va reduce dependența de piețele externe și va crea o bază solidă pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.
În concluzie, întâlnirea dintre președintele CCIR și ambasadorul Albaniei marchează un punct de plecare important pentru o colaborare economică mai profundă și mai strategică. Următorii pași vor include probabil organizarea de forumuri de afaceri, misiuni economice și semnarea de acorduri de parteneriat între camerele de comerț și asociațiile profesionale din cele două țări. Rămâne de văzut cum vor fi implementate propunerile concrete privind regimul fiscal și stimularea investițiilor, dar angajamentul ambelor părți pentru a depăși rolul de subcontractori și a construi branduri proprii este un semnal pozitiv.
Succesul acestei inițiative va depinde de voința politică și de capacitatea sectorului privat de a identifica și exploata oportunitățile concrete, transformând potențialul într-un parteneriat economic robust și reciproc avantajos.