Pelerinaje la negru, profituri uriașe și corupție
O investigație amplă, publicată de platforma greacă Voicenews.gr, a scos la iveală o rețea subterană de „ghizi de ocazie” și intermediari care operează la Muntele Athos, transformând pelerinajul într-o afacere de milioane de euro. Românii sunt principalii clienți ai acestui sistem, fenomenul fiind accentuat după blocarea pelerinajelor în Țara Sfântă din cauza războiului, potrivit surselor elene. Această piață neagră speculează credința și restricțiile de acces, subminând integritatea vieții monahale athonite, așa cum a declarat un oficial anonim citat de Voicenews, subliniind că „misticismul a fost înlocuit de un mecanism industrializat de turism religios”.
Datele investigației arată că, în 2025, Muntele Athos a înregistrat un record de vizitatori, între 350.000 și 370.000 de persoane, depășind cifrele din 2019. Dintre aceștia, românii reprezintă cea mai numeroasă categorie de pelerini străini, cu aproximativ 70.000 de vizitatori unici, conform presei grecești. Această creștere substanțială a fluxului de credincioși români a fost observată mai ales de Crăciunul pe stil vechi din 2025, când zeci de mii de pelerini au ajuns în Peninsula Athonită. Această tendință se datorează în mare parte restricțiilor de călătorie către Israel, care i-au determinat pe mulți români să-și reorienteze pelerinajele tradiționale.
În timp ce taxa oficială de intrare pe Muntele Athos, denumită „diamonitirion”, costă doar 25 de euro, rețelele de intermediari vând „pachete de ghidaj” de patru zile la prețuri care pot ajunge până la 700 de euro de persoană. Această diferență considerabilă de preț este justificată de intermediari prin includerea formalităților de acces, transport, ghidaj și cazare. Jurnaliștii greci estimează că profitul zilnic al acestor rețele ilegale se ridică la aproximativ 140.000 de euro, în cele opt luni de vârf ale anului, cu un flux mediu de 700 de pelerini zilnic prin birourile oficiale. Sumele vehiculate, de milioane de euro anual, circulă în mare parte nedeclarate fiscal, transformând, potrivit Voicenews, „Grădina Maicii Domnului” într-un paradis fiscal subteran.
Investigația detaliază modul în care aceste rețele subterane au corupt diverse aspecte ale vieții monahale. Pentru a obține vizele de intrare (diamonitirion), intermediarii ar plăti funcționarilor sume între 50 și 100 de euro „pe sub masă”. Deși publicația nu prezintă hotărâri definitive, acuzațiile sugerează un sistem generalizat de mituire. De asemenea, s-a dezvoltat un sistem ilegal de „Rent-a-Car” monahal, unde anumiți călugări, în complicitate cu persoane private, închiriază vehiculele mănăstirilor către grupuri de turiști pentru 300 de euro pe zi. Această activitate nu ar fi autorizată și fiscalizată corespunzător, conform presei grecești.
Un alt aspect îngrijorător relevat de anchetă este proliferarea obiectelor bisericești false. Magazinele mănăstirilor și chiliilor ar fi fost inundate de suveniruri și articole religioase importate masiv din China prin platforme online, vândute apoi pelerinilor naivi drept „lucrări manuale autentice de pe Muntele Athos”. Printre acestea se numără icoane, cruci și brățări a căror origine reală nu este comunicată cumpărătorilor, care plătesc prețuri mai mari, convinși că achiziționează produse locale. Această practică nu doar înșeală credincioșii, ci și subminează tradiția artizanală athonită.
Ancheta îl vizează direct și pe șeful Biroului de Pelerinaje din Uranopolis, Vasilis G., acuzat că ar fi speculat limitele stricte impuse pelerinilor străini: maximum 300 de vize pe lună per mănăstire, 20 per chilie și 50 per schit. Când aceste cote erau depășite și pelerinii rămâneau blocați, rețeaua îi direcționa artificial către pensiuni private din zonă, la un preț de 100 de euro pe noapte, și către anumite restaurante, totul în schimbul unor comisioane grase pentru intermediari. Această practică dezavantajează pelerinii care încearcă să-și organizeze singuri călătoria, constatând că nu mai există locuri disponibile în așezămintele monahale, deoarece o parte dintre rezervări sunt controlate de intermediari.
Comunitatea athonită a răspuns la creșterea numărului de pelerini prin adoptarea de noi restricții de acces începând cu 2025, tocmai pentru a proteja viața monahală și a evita aglomerarea. Cu toate acestea, pare că aceste restricții au fost exploatate de rețeaua ilegală, transformându-le într-un avantaj pentru speculații. Lipsa unei reglementări stricte și a unei supravegheri eficiente a permis dezvoltarea acestei piețe paralele, care afectează imaginea și spiritualitatea Muntelui Athos. Situația actuală relevă o tensiune între dorința de pelerinaj și interesele comerciale ilegale, subliniind necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților elene.
De ce contează
Această investigație este crucială deoarece dezvăluie o corupție profundă într-unul dintre cele mai sfinte locuri ale Ortodoxiei, afectând direct pelerinii români, care sunt majoritari. Piața neagră nu doar deturnează fonduri și evită taxele, dar și compromite experiența spirituală autentică, transformând pelerinajul într-un turism de masă. Impactul este semnificativ asupra imaginii Muntelui Athos și asupra încrederii credincioșilor, subliniind riscul ca lăcomia să prevaleze asupra sfințeniei locului și a valorilor monahale. Este o problemă care necesită o intervenție fermă pentru a restabili integritatea spirituală și administrativă.
Situația actuală de la Muntele Athos impune o reacție rapidă și coordonată din partea autorităților elene și a comunității monahale. Este de așteptat ca investigațiile să continue, iar persoanele implicate să fie trase la răspundere. Întrebarea principală rămâne cum vor reuși autoritățile să stopeze această piață neagră extinsă și să protejeze autenticitatea pelerinajului. De asemenea, este important ca pelerinii români să fie informați despre riscurile la care se expun apelând la intermediari ilegali și să fie încurajați să utilizeze canalele oficiale pentru a-și organiza călătoriile, respectând regulile stricte ale comunității athonite.
Viitorul va depinde de capacitatea de a implementa măsuri eficiente de control și transparență.