Rogobete: Reforma nu se face cu prețul vieții
Deputatul PSD și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi, 23 iulie 2026, că a depus, împreună cu alți parlamentari PSD, un amendament crucial. Acesta vizează exceptarea posturilor din sistemul de sănătate de la măsura generală de blocare a angajărilor. „Reforma în sănătate nu se poate face cu orice preț. Din păcate, astăzi, ea riscă să fie făcută chiar cu prețul vieții oamenilor. Iar asta este o limită peste care nu voi trece niciodată”, a declarat Rogobete într-un mesaj publicat pe Facebook, subliniind urgența și importanța demersului.
Amendamentul propus de PSD va fi dezbătut în săptămâna următoare în Comisia pentru sănătate din Parlament, urmând ca ulterior să fie supus votului plenului. Spre deosebire de soluțiile temporare sau de memorandumurile guvernamentale, inițiativa PSD propune o modificare legislativă permanentă. „Nu propunem o nouă derogare temporară și nici un memorandum care să depindă de voința unui Guvern. Propunem o soluție clară și permanentă: spitalele și serviciile de ambulanță să poată angaja personal ori de câte ori există nevoie reală”, a explicat fostul ministru, conform surselor citate de Agerpres și HotNews. Această abordare ar asigura stabilitate și predictibilitate în gestionarea resurselor umane din sistemul medical.
Argumentul central al lui Rogobete este că investițiile în infrastructura medicală și echipamente de ultimă generație devin inutile fără personalul calificat necesar pentru a le opera. „Degeaba construim spitale noi și cumpărăm aparatură de ultimă generație dacă nu avem suficienți medici, asistente, infirmiere și personal specializat care să îngrijească pacienții”, a punctat el. Această problemă a deficitului de personal este una cronică în România, unde, potrivit datelor Eurostat din 2023, numărul medicilor la 1.000 de locuitori este sub media europeană, iar exodul creierelor rămâne o realitate dureroasă. De exemplu, în 2022, peste 2.000 de medici români au solicitat certificate profesionale pentru a lucra în străinătate, conform datelor Colegiului Medicilor din România.
Fostul ministru a reamintit că a solicitat în repetate rânduri deblocarea posturilor, în special în secțiile critice, dar aceste cereri au fost refuzate. Mai mult, la începutul anului 2026, Rogobete s-a opus ferm intenției Guvernului de a reduce cu 10% veniturile personalului medical, o măsură de la care sistemul de sănătate a fost în cele din urmă exceptat. Această excepție anterioară subliniază recunoașterea, chiar și la nivel guvernamental, a vulnerabilității și importanței sectorului sanitar.
Situația actuală din spitale este una tensionată, cu personalul medical lucrând la limita capacității. „Medicii fac gardă după gardă, asistentele îngrijesc prea mulți pacienți într-o singură tură, iar echipele lucrează la limita rezistenței”, a descris Rogobete. Blocarea angajărilor, în contextul unui personal deja suprasolicitat, nu face decât să amplifice presiunea asupra sistemului și să pună în pericol calitatea actului medical. Această realitate contrazice adesea percepția publică sau politică conform căreia sănătatea ar fi o cheltuială ce poate fi redusă arbitrar.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu un deficit acut de personal medical, în special în zonele rurale și în specialitățile critice precum ATI sau medicina de urgență. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății din 2024 indica faptul că România are una dintre cele mai scăzute rate de asistenți medicali per capita din Uniunea Europeană. Această lipsă de personal este o problemă sistemică, exacerbată de subfinanțarea cronică a sistemului, care, deși a înregistrat o creștere a bugetului în ultimii ani, rămâne sub media UE ca procent din PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor din 2025.
Criticii măsurilor de austeritate, precum Rogobete, argumentează că sănătatea nu poate fi privită exclusiv ca o cheltuială bugetară, ci ca o investiție esențială în capitalul uman al țării. „Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește. Sănătatea înseamnă vieți omenești. Iar datoria noastră este să le protejăm”, a subliniat el. Această perspectivă contrastează cu abordările economice care prioritizează echilibrul bugetar în detrimentul serviciilor publice esențiale.
„Când un pacient apasă butonul de urgență, nu răspunde un memorandum și nici o ordonanță. Răspunde un medic, o asistentă, o infirmieră. Dacă ei lipsesc, atunci lipsește însăși șansa la viață”, a conchis deputatul PSD, sintetizând impactul uman direct al deciziilor administrative. Declarația sa, preluată de Digi24 și HotNews, evidențiază legătura indisolubilă dintre disponibilitatea personalului medical și supraviețuirea pacienților, un aspect adesea neglijat în dezbaterile pur economice.
De ce contează
Acest amendament este crucial pentru că abordează o problemă fundamentală a sistemului medical românesc: deficitul cronic de personal. Blocarea angajărilor, chiar și ca măsură de austeritate, riscă să paralizeze spitalele și serviciile de urgență, punând în pericol direct viețile pacienților. O soluție permanentă, așa cum propune PSD, ar oferi predictibilitate și ar permite spitalelor să-și completeze schemele de personal în funcție de nevoile reale, asigurând astfel o calitate minimă a îngrijirilor medicale. Fără personal suficient, investițiile în infrastructură și echipamente rămân ineficiente, iar povara pe personalul existent devine insuportabilă, accelerând exodul medicilor.
Viitorul acestui amendament depinde de votul Parlamentului, după dezbaterile din comisia de specialitate. Dacă va fi adoptat, ar reprezenta o victorie semnificativă pentru sistemul sanitar, oferind o gură de oxigen spitalelor și, implicit, pacienților. În caz contrar, presiunea asupra personalului medical va continua să crească, iar calitatea serviciilor medicale ar putea scădea și mai mult. Rămâne de văzut dacă Guvernul va susține această inițiativă sau va menține o abordare restrictivă, în ciuda avertismentelor privind consecințele grave asupra sănătății publice.
Dezbaterea va reflecta prioritățile reale ale clasei politice față de unul dintre cele mai sensibile sectoare publice.