Încep lucrările de punere în siguranță
Primăria Capitalei a anunțat joi, 23 iulie 2026, că lucrările de punere în siguranță a blocului din cartierul Rahova, afectat de o explozie devastatoare la o conductă de gaze în octombrie anul trecut, vor începe în curând. Anunțul a fost însoțit de publicarea unor imagini filmate cu drona, oferind o perspectivă rară asupra distrugerilor din interiorul clădirii avariate. "Săptămâna trecută am predat amplasamentul, iar constructorul se pregătește pentru a începe să pună în siguranță blocul din Rahova unde a avut loc explozia la gaze. Ieri, proiectantul a ridicat drona pentru a inspecta blocul de aproape, dar și interiorul apartamentelor. Este un pas necesar pentru proiectare", a precizat Primăria Capitalei pe pagina sa de Facebook, conform informațiilor citate de Digi24 și B1TV.
Imaginile surprinse de dronă dezvăluie amploarea dezastrului: interioare complet distruse ale apartamentelor, plafoane căzute și structuri compromise, în special la etajele 5 și 6 ale imobilului cu 8 etaje. Această inspecție aeriană reprezintă o etapă crucială în procesul de proiectare pentru reabilitare. Explozia, survenită în octombrie 2025, a fost cauzată de o acumulare de gaze și a avut consecințe tragice: trei persoane au decedat, iar alte 15 au fost rănite, conform bilanțului comunicat de B1TV și HotNews. De atunci, toți locatarii unei scări sunt sinistrați, iar blocul a devenit nelocuibil.
Procesul de reabilitare a blocului, situat în apropierea Căii Rahovei, este structurat în mai multe etape, conform informațiilor detaliate anterior de Primăria Municipiului București (PMB). Prima etapă, cea de proiectare, are o durată estimată de 10 zile. Urmează apoi etapa de punere în siguranță a structurii, care este prevăzută să dureze 50 de zile. Această procedură complexă implică izolarea părții grav afectate a clădirii de cea mai puțin afectată. Partea distrusă va fi demolată parțial, iar secțiunile rămase vor fi consolidate prin introducerea de stâlpi provizorii din metal sau lemn, o tehnică cunoscută sub numele de popire.
În timpul etapei de punere în siguranță, locatarii din partea de bloc rămasă stabilă vor avea posibilitatea de a intra pentru a-și recupera documentele esențiale și bunurile de valoare. Cu toate acestea, pentru proprietarii apartamentelor din zona direct afectată de explozie, perspectivele de acces sunt sumbre. Deși PMB a transmis în luna mai că va depune toate eforturile pentru a facilita accesul acestora, este puțin probabil ca acest lucru să fie posibil din motive de siguranță, având în vedere gradul de distrugere și riscurile structurale, o diferențiere importantă subliniată de B1TV.
După finalizarea etapei de punere în siguranță, va fi realizată o expertiză tehnică amănunțită pentru a determina dacă blocul poate fi salvat prin consolidare și reparații sau dacă va fi necesară demolarea sa integrală. Ultimul pas, indiferent de decizie, va fi reconstrucția sau reparația substanțială și, în cele din urmă, reîntregirea dreptului de proprietate al locatarilor. Această succesiune de pași reflectă complexitatea intervențiilor necesare în cazul unor dezastre structurale majore, care necesită o abordare meticuloasă și respectarea strictă a normelor de siguranță în construcții.
Un aspect crucial, adesea trecut cu vederea în relatările inițiale, este contextul reglementărilor privind siguranța instalațiilor de gaze. În România, normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale sunt reglementate prin Ordinul ANRE nr. 16/2011, cu modificările ulterioare. Acestea impun verificări periodice ale instalațiilor interioare la cel mult doi ani și revizii la cel mult 10 ani. Deși cauzele specifice ale avariei din Rahova sunt încă sub investigație, astfel de incidente subliniază importanța respectării stricte a acestor reglementări de către proprietari și administratori, precum și rolul esențial al distribuitorilor de gaze în monitorizarea și întreținerea rețelelor.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă încă cu provocări legate de infrastructura veche și de respectarea normelor de siguranță. Conform datelor Eurostat din 2023, România înregistrează un procent mai mare de locuințe vechi, construite înainte de 1970, comparativ cu media europeană, ceea ce implică adesea instalații mai puțin moderne și un risc potențial crescut de avarii dacă nu sunt întreținute corespunzătoare. Incidente similare au avut loc și în alte orașe din țară, de exemplu, explozia din Piatra Neamț din 2020, care a scos în evidență necesitatea unor controale mai riguroase și a unor campanii de conștientizare publică privind siguranța gazelor.
De ce contează
Acest caz din Rahova este emblematic pentru provocările cu care se confruntă autoritățile locale și cetățenii în gestionarea dezastrelor. Pe lângă tragedia umană, el subliniază vulnerabilitatea infrastructurii urbane vechi și importanța respectării normelor de siguranță. Etapele anunțate de PMB oferă o speranță locatarilor sinistrați, dar și o lecție despre birocrația și complexitatea proceselor de reconstrucție. Recuperarea bunurilor și reîntregirea dreptului de proprietate sunt esențiale pentru familiile afectate, iar transparența procesului este crucială pentru restabilirea încrederii publice în capacitatea autorităților de a gestiona eficient astfel de crize.
Următoarele luni vor fi decisive pentru destinul blocului din Rahova. După finalizarea etapei de punere în siguranță și expertiza tehnică, se va lua o decizie finală privind viitorul imobilului – consolidare sau demolare completă. Indiferent de scenariu, procesul de reconstrucție și de relocare permanentă a locatarilor va fi unul de durată și va necesita resurse considerabile. Rămâne de văzut cum va gestiona Primăria Capitalei faza de reconstrucție și cum va asigura sprijinul necesar pentru familiile care și-au pierdut locuințele și, în unele cazuri, pe cei dragi.
Monitorizarea strictă a termenelor și a calității lucrărilor va fi esențială pentru ca tragedia să nu se transforme într-o poveste fără sfârșit pentru sinistrați.