Dezbateri aprinse în Congresul SUA pe tema finanțării
Războiul din Iran a costat Statele Unite până în prezent 37,5 miliarde de dolari, o creștere de aproape 30% față de estimarea anterioară de 29 de miliarde de dolari, a anunțat marți secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în fața unei comisii a Senatului SUA, conform relatărilor AFP. Această sumă include și costuri anticipate până la sfârșitul lunii septembrie. Declarația sa vine în contextul unor dezbateri aprinse în Congresul american privind finanțarea conflictului și strategia administrației Trump în Orientul Mijlociu.
Hegseth, susținut de șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a apărat solicitarea administrației Trump pentru o finanțare suplimentară de 67 de miliarde de dolari pentru Pentagon, calificând-o drept „urgentă” și „necesară”. Cu toate acestea, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a contestat această evaluare, subliniind că Secretarul Apărării dispune de 75 de miliarde de dolari necheltuiți. „De ce îi cereți poporului american să suporte costul unui război pe care nu îl susține, în loc să solicitați autorizație pentru a transfera fonduri care au fost deja aprobate, dar necheltuite?”, a întrebat Shaheen, citată de AFP. Hegseth a explicat că acești bani au fost deja „alocați” altor proiecte prioritare ale președintelui Donald Trump, precum sistemul de apărare „Golden Dome” sau alte investiții în armament. De asemenea, el a precizat că fondurile solicitate nu acoperă costul reconstruirii bazelor militare americane din Orientul Mijlasiu, un aspect care ar putea adăuga miliarde de dolari la cheltuielile totale.
În paralel cu aceste audieri, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de buget de 95 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul, cu 216 voturi pentru și 214 împotrivă, toate voturile favorabile aparținând republicanilor, potrivit Associated Press. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a promovat pachetul exclusiv cu sprijin republican, utilizând procedura de reconciliere bugetară, care permite adoptarea legislației cu majoritate simplă și limitează posibilitatea blocării în Senat. Pachetul include 60 de miliarde de dolari pentru Pentagon, 13 miliarde de dolari pentru alte necesități de securitate națională, 12 miliarde de dolari pentru fermierii afectați de tarifele comerciale ale administrației Trump și 10 miliarde de dolari pentru modificări ale legislației electorale, inclusiv introducerea obligativității dovedirii cetățeniei la vot, o prioritate a președintelui.
Democrații au criticat vehement acest proiect, susținând că resursele ar trebui direcționate către reducerea costului vieții pentru americani și acuzând administrația Trump că alocă zeci de miliarde de dolari pentru un război care nu beneficiază de sprijinul majorității populației. Președintele Comisiei pentru buget din Camera Reprezentanților, republicanul Jodey Arrington, a apărat însă alocările, declarând că fondurile sunt destinate „gloanțelor și bombelor pentru a termina treaba”. Această divergență subliniază diviziunea profundă din Congresul american în privința conflictului cu Iranul. Deși legislativul nu a autorizat oficial utilizarea forței militare, este obligat să aprobe fondurile necesare continuării operațiunilor.
Adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților nu garantează însă și aprobarea sa în Senat, unde liderul majorității republicane, John Thune, nu și-a exprimat sprijinul clar. Mai mulți senatori republicani solicită fonduri suplimentare pentru apărare, în timp ce alții cer compensarea cheltuielilor prin reduceri bugetare în alte domenii. Unii senatori, precum republicanul John Kennedy, și-au exprimat frustrarea, cerând mai multe detalii despre strategia lui Donald Trump pentru a câștiga războiul și ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite s-ar retrage din Strâmtoarea Ormuz. Hegseth și Caine nu au oferit detalii concrete despre o eventuală impunere de taxe de tranzit de către Iran navelor care ar utiliza strâmtoarea, lăsând deschise numeroase întrebări.
Contextul regional este complex. Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează o parte semnificativă a petrolului mondial, este un punct strategic vital, iar orice escaladare în zonă are repercusiuni globale. Istoric, Statele Unite au menținut o prezență militară robustă în Orientul Mijlociu, justificată prin interese de securitate națională și stabilitate regională. Cu toate acestea, costurile financiare și umane ale angajamentelor militare americane în regiune au fost subiectul unor dezbateri continue, mai ales după războaiele din Irak și Afganistan, care au depășit trilioane de dolari în cheltuieli.
De ce contează
Costurile tot mai mari ale războiului cu Iranul și dezbaterea privind finanțarea sa au implicații directe pentru contribuabilii americani și pentru prioritățile bugetare ale SUA. Alocarea a zeci de miliarde de dolari pentru un conflict militar, în detrimentul altor nevoi interne, poate amplifica diviziunile politice și sociale. În plus, lipsa unei strategii clare și a unui consens bipartizan privind acțiunile în Orientul Mijlociu riscă să prelungească instabilitatea regională și să genereze costuri economice și umane și mai mari pe termen lung. Această situație influențează percepția globală asupra rolului SUA și a stabilității piețelor energetice.
Rezoluția bugetară actuală stabilește cadrul pentru elaborarea legislației de finanțare de către comisiile de specialitate, liderii republicani sperând ca proiectele finale să fie supuse votului după revenirea Congresului din vacanța parlamentară de vară. Cu toate acestea, opoziția democrată și diviziunile din rândurile republicanilor din Senat sugerează că procesul de aprobare a finanțării suplimentare va fi unul anevoios și plin de obstacole.
Întrebările legate de strategia pe termen lung a administrației Trump, costurile reale ale conflictului și impactul asupra populației americane rămân fără răspunsuri clare, indicând o perioadă de incertitudine prelungită în politica externă și de apărare a SUA.