Medii de admitere și statistici naționale
Repartizare licee reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul Educației și Cercetării a publicat miercuri, 22 iulie 2026, rezultatele repartizării computerizate în învățământul liceal pentru absolvenții clasei a VIII-a care au susținut Evaluarea Națională (EN VIII). Un număr impresionant de 119.484 de elevi, reprezentând 99,89% din totalul celor 119.610 care au completat opțiuni, au fost repartizați. Conform datelor Ministerului, 74.093 de candidați (62,01%) au fost admiși la prima opțiune exprimată, un indicator al alinierii preferințelor elevilor cu locurile disponibile. "Rata ridicată de repartizare la prima opțiune demonstrează o bună orientare școlară a elevilor și o corectă dimensionare a ofertei educaționale," a declarat un oficial al Ministerului Educației, subliniind eficiența procesului.
Procesul de admitere a generat 2.857.558 de opțiuni, cu o medie de 23,89 opțiuni pe elev, o ușoară creștere față de anul precedent. Această statistică, citată de News.ro, sugerează o diversificare a intereselor elevilor și o explorare mai amplă a posibilităților educaționale. Clasamentul primelor 50 de specializări, bazat pe ultima medie de admitere, este dominat de colegii naționale de prestigiu din București, însă lista include și instituții de elită din Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova, Brașov, Galați, Alba Iulia, Arad, Iași și Oradea, confirmând o distribuție geografică a excelenței academice.
Cea mai mare ultimă medie de admitere înregistrată în 2026 a fost 9,70, atinsă la două specializări de Matematică-Informatică din Capitală: Colegiul Național „Sfântul Sava” (bilingv engleză) și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. Această egalitate pe prima poziție subliniază concurența acerbă pentru locurile din aceste instituții de top. Este important de menționat că ultima medie de admitere în clasamentul celor 50 de specializări la nivel național a fost 9,30, o scădere față de 2025, când aceasta a fost 9,52. Această diminuare ar putea indica o ușoară relaxare a presiunii pe anumite specializări sau o creștere a numărului de locuri disponibile, deși Ministerul Educației nu a oferit un comentariu explicit asupra acestei tendințe.
Topul primelor zece specializări, conform datelor publicate, este dominat de colegiile bucureștene, cu „Sfântul Sava”, „Gheorghe Lazăr” și „Spiru Haret” ocupând majoritatea pozițiilor. De exemplu, Colegiul Național „Sfântul Sava” – Matematică-Informatică, bilingv engleză, și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” – Matematică-Informatică, au înregistrat ambele media 9,70. Urmează Colegiul Național „Spiru Haret” – Matematică-Informatică, bilingv engleză (9,67) și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” – Științe ale Naturii (9,67). Această concentrare a mediilor ridicate în București reflectă o tradiție a excelenței și o cerere mare pentru educația oferită de aceste licee.
În afara Capitalei, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța se remarcă, ocupând poziția a 10-a cu specializarea Științe ale Naturii și o medie de 9,55. Alte licee din țară care au intrat în top 50 includ Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara, Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova, Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj-Napoca, Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov, Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Galați, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia, Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad și Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași, fiecare cu medii competitive, demonstrând o performanță academică solidă la nivel regional.
Un aspect notabil al acestei repartizări este numărul elevilor admiși cu media 10. Conform Ministerului Educației, 8 elevi au fost admiși cu medii maxime la 6 colegii din țară. Trei dintre aceștia au fost repartizați la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, menținând tendința din ultimii doi ani, când acest colegiu a atras cei mai mulți candidați de 10. Un alt elev cu media 10 a fost admis la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București. Restul de patru elevi cu medii maxime au fost admiși la Colegii Naționale din Gorj („Spiru Haret” din Târgu Jiu), Iași („Costache Negruzzi”), Mureș („Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș) și Prahova („Nichita Stănescu” din Ploiești). Aceste date subliniază că excelența este distribuită la nivel național, chiar dacă Bucureștiul concentrează un număr mai mare de performeri.
Pe lângă repartizarea computerizată generală, Ministerul Educației a gestionat și etape speciale de admitere. Astfel, 13.523 de elevi au fost admiși la specializări vocaționale, 816 la specializări vocațional-militare, 2.854 de elevi pe locurile rezervate elevilor romi și 2.852 de elevi pe locurile rezervate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă. Aceste cifre, deși nu sunt comparabile direct cu anii anteriori din lipsa datelor istorice în sursele consultate, demonstrează eforturile sistemului de a asigura incluziunea și accesul la educație pentru diverse categorii de elevi.
Calendarul admiterii în învățământul liceal prevede depunerea dosarelor de înscriere în unitățile de învățământ liceal între 23 și 28 iulie 2026. Ulterior, soluționarea situațiilor speciale, conform metodologiei, este programată între 29 și 31 iulie, la nivelul comisiilor județene de admitere și a comisiei municipiului București. A doua etapă a admiterii în învățământul liceal de stat, destinată elevilor din seria curentă și celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor în anul școlar 2026-2027, se va desfășura între 31 iulie și 18 august. Această etapă va include și cei 126 de absolvenți nerepartizați (0,11%), având la dispoziție un număr semnificativ de 33.668 de locuri libere.
De ce contează
Aceste rezultate ale admiterii la liceu sunt cruciale pentru viitorul educațional și profesional al miilor de tineri din România. Ele reflectă nu doar performanța individuală a elevilor la Evaluarea Națională, ci și tendințele sistemului de învățământ, de la popularitatea anumitor specializări la distribuția geografică a excelenței. Accesul la licee de prestigiu poate influența semnificativ parcursul universitar și șansele de integrare pe piața muncii. Scăderea ultimei medii de admitere în top 50, față de anul precedent, ar putea semnala o nevoie de analiză a standardelor sau a numărului de locuri, în contextul demografic actual și al cerințelor pieței muncii.
În concluzie, procesul de repartizare computerizată în învățământul liceal pentru anul școlar 22026-2027 s-a desfășurat cu o eficiență remarcabilă, aproape toți elevii cu opțiuni fiind admiși. Colegiile naționale din București continuă să domine topul mediilor de admitere, dar prezența puternică a instituțiilor din marile orașe regionale indică o concurență sănătoasă la nivel național. Următoarele etape ale admiterii vor clarifica situația elevilor nerepartizați și a cazurilor speciale, asigurând că fiecare absolvent de clasa a VIII-a are o șansă la continuarea studiilor.
Rămâne de văzut dacă tendința de scădere a mediilor de admitere în top va persista în anii următori și ce măsuri va lua Ministerul Educației pentru a menține standardele de performanță și a asigura o ofertă educațională echilibrată pe termen lung.