Experiența traumatizantă și acuzații la adresa echipajului
Ljubisa Karović, un antreprenor sârb în vârstă de 61 de ani, a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aproape aspirat printr-un hublou spart al unui avion Ryanair, în timpul unui zbor din Grecia către Germania. Incidentul, care a avut loc pe zborul FR1879, l-a lăsat pe Karović cu răni fizice și traume psihologice profunde, amintindu-și constant „explozia” și „zgomotul asurzitor” care au precedat haosul, potrivit unui interviu acordat publicației The Guardian. Acesta a descris experiența ca fiind un preludiu al „haosului, catastrofei” care îl bântuie și acum, la unsprezece zile după eveniment.
Karović, care poartă încă o orteză cervicală și suferă de arsuri și vânătăi extinse pe brațul drept și piept, a fost externat recent din spital. El consideră că a fost norocos să supraviețuiască, atribuind acest lucru parțial faptului că purta centura de siguranță. Avocatul său grec, Vasilis Tsiaras, a subliniat gravitatea situației, afirmând că Ljubisa „a intrat și ieșit din moarte”. La o altitudine de 4.500 de metri și o viteză a aeronavei de peste 600 km/h, Karović s-a trezit cu capul și brațul drept în afara avionului, o imagine de coșmar pe care puțini ar fi putut-o concepe.
Soția sa, Svetlana, care se afla la trei rânduri în spatele lui, a rememorat momentele terifiante când hubloul s-a spart, măștile de oxigen au căzut, iar pasagerii au intervenit pentru a-l ține pe Ljubisa în interiorul aeronavei. Ea a criticat lipsa de reacție a echipajului de cabină, afirmând că „nimeni din echipajul de cabină nu m-a ajutat. Au fost pasagerii.” Unul dintre pasageri, descris ca fiind albanez, a reușit să blocheze temporar geamul spart cu o valiză, după ce o geantă fusese aspirată imediat. Aceste momente insuportabile, în care Karović era „pe jumătate în avion și pe jumătate afară”, ar fi durat între un minut și jumătate și două minute, conform relatărilor.
Ryanair a emis un comunicat prin care a apărat acțiunile personalului său, susținând că echipajul de cabină a făcut o „treabă fenomenală”. Compania a declarat că, în timpul unei depresurizări și a unei coborâri rapide, toți pasagerii și echipajul sunt instruiți să își pună centurile de siguranță și măștile de oxigen. Ulterior, după ce aeronava a atins o altitudine sigură, echipajul l-ar fi ajutat pe domnul Karović, mutându-l lângă soția sa și asigurând prezența unui medic la bord până la aterizarea în siguranță la Salonic, unde asistența medicală era deja pregătită. Această versiune contrazice direct acuzațiile familiei Karović și ale avocatului Tsiaras, care susțin că Ljubisa și Svetlana nu au fost contactați de companie și nu au primit asistență sau sprijin adecvat.
Avocatul Tsiaras a mers mai departe, citând mărturii ale martorilor care indică faptul că personalul echipajului de cabină ar fi fost „paralizat de frică”, crezând că avionul era pe cale să se prăbușească. „Toată lumea a fost de acord că echipajul era în stare de șoc, temându-se că avionul era pe cale să se prăbușească. Ceilalți pasageri au fost cei care s-au mobilizat și i-au dat lui Ljubisa apă”, a declarat Tsiaras. Această discrepanță majoră între declarațiile Ryanair și cele ale pasagerilor și avocatului subliniază necesitatea unei investigații amănunțite pentru a stabili exact ce s-a întâmplat și cine a intervenit în momentele critice.
Cazul Karović aduce în discuție protocoalele de siguranță și reacția echipajului în situații de urgență extremă. Deși pilotul a fost lăudat pentru gestionarea coborârii rapide, o procedură standard în caz de depresurizare, întrebările persistă cu privire la asistența oferită pasagerilor. În 2023, Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA) a înregistrat 12 incidente majore de depresurizare în spațiul aerian european, dintre care 3 au implicat aeronave comerciale, necesitând investigații aprofundate. Incidentul Ryanair, deși extrem de rar prin consecințele sale asupra unui pasager, reamintește de alte cazuri notabile, cum ar fi cel din 1988, când o parte a fuselajului unui avion Aloha Airlines s-a desprins în zbor, ducând la pierderea unei însoțitoare de bord, sau incidentul din 2018 de la Southwest Airlines, unde o femeie a fost parțial aspirată după ce un motor a explodat și a spart un geam.
Ljubisa Karović, proprietar al unei fabrici de aluminiu din Serbia și un călător frecvent, a declarat că experiența l-a traumatizat profund, făcându-l să se teamă de zborurile viitoare. Medicii i-au recomandat să poarte orteza cervicală timp de cel puțin șase săptămâni, iar recuperarea va fi lentă. El a menționat că, pe lângă recuperarea fizică și psihologică, se așteaptă și la despăgubiri, nu doar la e-mailuri privind reprogramarea zborului. Cazul său subliniază importanța respectării protocoalelor de siguranță și a pregătirii echipajului pentru a gestiona eficient situații de criză, chiar și atunci când acestea sunt copleșitoare.
De ce contează
Acest incident este un semnal de alarmă major pentru industria aviatică, evidențiind vulnerabilitatea pasagerilor în fața unor defecțiuni structurale neprevăzute și, potențial, lacune în reacția echipajului. Mărturia lui Ljubisa Karović și acuzațiile privind lipsa de asistență din partea echipajului subliniază necesitatea unor proceduri de urgență mai bine implementate și a unei pregătiri psihologice sporite pentru personalul de zbor. Reputația companiilor aeriene depinde de capacitatea lor de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor, iar un astfel de eveniment, cu potențiale implicații legale și de imagine, ar putea duce la revizuiri ale protocoalelor de siguranță la nivel european și la o mai mare transparență în gestionarea crizelor.
Investigația asupra cauzelor spargerii hubloului este crucială pentru a preveni incidente similare în viitor. De asemenea, modul în care Ryanair va gestiona cererile de despăgubire și va răspunde acuzațiilor de neglijență va fi un test important al angajamentului său față de pasageri. Acest caz ar putea influența percepția publică asupra siguranței zborurilor low-cost și ar putea determina autoritățile de reglementare, precum EASA, să intensifice controalele și să revizuiască standardele operaționale. Rămâne de văzut dacă incidentul va duce la o îmbunătățire a pregătirii echipajelor pentru situații extreme sau dacă va fi tratat ca un eveniment izolat, cu consecințe limitate asupra practicilor din industrie.
Keywords: Ryanair, Ljubisa Karović, siguranță aviatică, depresurizare cabină, incidente zbor, Grecia, Germania, EASA, investigație avion