Urgență legislativă pentru fonduri europene și blocajul ANCPI
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis miercuri, 22 iulie 2026, convocarea deputaților în sesiune extraordinară pentru perioada 27-31 iulie 2026, o decizie similară fiind luată și de Senat. Această inițiativă legislativă urgentă vine în contextul presiunilor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al necesității de a rezolva blocaje administrative, în special cele legate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), conform declarațiilor președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și ale premierului Ilie Bolojan. „Așa cum am anunțat zilele trecute, am avut astăzi ședința Biroului permanent al Senatului și am convocat Senatul în sesiune extraordinară pentru săptămâna viitoare, în perioada 27–31 iulie”, a transmis Abrudean pe pagina sa de Facebook, subliniind importanța îndeplinirii angajamentelor României.
Potrivit deciziei adoptate, Camera Deputaților se va reuni începând de luni, 27 iulie, ora 9:00, iar Senatul va avea, de asemenea, lucrări în aceeași perioadă. Pe ordinea de zi a ambelor camere figurează proiecte legislative cruciale. Unul dintre cele mai importante este proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, deja adoptat de Senat. De asemenea, se va discuta un proiect de lege pentru modificarea articolului 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 39/2026. Acest act normativ modifică și completează OUG nr. 58/2023 referitoare la acordarea primei de carieră didactică și profesională, finanțate din fonduri externe nerambursabile, și introduce reglementări pentru gestionarea Programului Educație și Ocupare 2021-2027. Sesiunea extraordinară a fost convocată în format hibrid, permițând flexibilitate în desfășurarea lucrărilor, conform Digi24 și HotNews.
Un punct de divergență sau, mai degrabă, de completare între surse se observă în detalierea proiectelor legate de ANCPI. Ambele surse menționează că pe agenda sesiunii extraordinare vor figura două proiecte de lege referitoare la situația creată la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), afectată recent de un atac cibernetic care a blocat activitatea, și care influențează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe. Mircea Abrudean a propus identificarea unei soluții comune la nivelul tuturor forțelor politice, sugerând o prelungire a termenului, cel mai probabil până la 31 august, pentru ca persoanele care au încheiat contracte în baza legislației în vigoare să nu fie afectate de blocajele administrative. Această măsură este vitală pentru a evita ca cetățenii să suporte consecințele unui blocaj administrativ care nu le este imputabil, o problemă care necesită o rezolvare rapidă și consensuală.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat la începutul lunii iulie că lunile iulie și august sunt decisive pentru atragerea fondurilor din PNRR, cerând convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare. Potrivit declarațiilor sale, România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi din PNRR, fonduri destinate unor investiții majore precum Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitale, școli, creșe și anveloparea blocurilor, precum și investiții în orașe și comune. Bolojan a subliniat că PNRR este cel mai mare program de investiții al Uniunii Europene și că fondurile nu sunt acordate automat, ci doar după îndeplinirea reformelor și obiectivelor asumate. România a primit pe 23 iunie încă 2,25 miliarde de euro din PNRR, aferente cererii de plată numărul 4, însă succesul continuu depinde de adoptarea a șase legi importante.
Aceste șase proiecte legislative cruciale, menționate de premierul Bolojan, sunt legea salarizării unitare, legea privind incompatibilitățile, legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, legea privind funcția publică, Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Primele patru acte normative au fiecare o miză financiară de 770 de milioane de euro, în timp ce ultimele două sunt legate de câte 972 de milioane de euro din PNRR. Este important de menționat că, deși țintele și reformele României au fost stabilite în 2021, unele s-au dovedit prea ambițioase și au fost renegociate, în timp ce altele au rămas neîndeplinite, creând o presiune semnificativă asupra legislativului.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o provocare similară în ceea ce privește implementarea reformelor PNRR. Multe țări au întâmpinat dificultăți în respectarea termenelor și jaloanelor stabilite, ceea ce a dus la întârzieri în absorbția fondurilor. De exemplu, conform datelor Eurostat din 2025, media absorbției fondurilor PNRR la nivelul UE era de aproximativ 45%, iar România se situa ușor sub această medie, cu aproximativ 40% din fondurile alocate. Acest context subliniază necesitatea unei acțiuni legislative rapide și eficiente pentru a evita pierderea unor sume considerabile, cruciale pentru dezvoltarea națională. Mircea Abrudean a făcut apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că „Există soluții pentru fiecare dintre aceste proiecte, iar Parlamentul are toate instrumentele necesare pentru a le adopta. Acum este nevoie de voință politică și responsabilitate.”
De ce contează
Această sesiune extraordinară a Parlamentului este crucială pentru România. Neîndeplinirea jaloanelor PNRR ar duce la pierderea a miliarde de euro, sume vitale pentru infrastructură, sănătate, educație și tranziția verde. Blocajul ANCPI afectează direct mii de cetățeni care doresc să achiziționeze locuințe cu TVA redus, generând incertitudine și întârzieri. Adoptarea rapidă a acestor legi nu doar că deblochează fonduri europene esențiale, dar restabilește și încrederea publicului în capacitatea instituțiilor de a gestiona crize și de a respecta angajamentele asumate, având un impact direct asupra bunăstării economice și sociale a României.
În concluzie, sesiunea extraordinară a Parlamentului, programată între 27 și 31 iulie 2026, reprezintă un moment definitoriu pentru agenda legislativă a României, cu implicații majore asupra absorbției fondurilor europene și rezolvării unor probleme administrative presante. Rămâne de văzut dacă apelul la responsabilitate politică lansat de președintele Senatului, Mircea Abrudean, va fi suficient pentru a asigura consensul necesar adoptării rapide a proiectelor de lege. Miza este considerabilă, iar rezultatele acestei sesiuni vor determina nu doar nivelul fondurilor europene atrase, ci și percepția publică asupra eficienței instituționale.
Următoarea perioadă va fi una de intense dezbateri și, sperăm, de decizii legislative care să servească interesul național, în contextul în care Guvernul și Comisia Europeană monitorizează cu atenție progresele României în implementarea PNRR.