Cod portocaliu de furtună în București și sudul țării, urmat de răcire bruscă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Bucureștiul și județele Olt, Giurgiu, Teleorman au fost sub cod portocaliu de furtună miercuri, cu ploi torențiale de până la 40 l/mp, vijelii și grindină, conform ANM și mesajelor RO-ALERT. Aceasta a fost precedată de un cod galben și a fost urmată de o răcire bruscă a vremii, cu temperaturi scăzute cu aproape 10 grade Celsius. Fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente în România, subliniind necesitatea măsurilor de adaptare.

EN

Brief

Bucharest and several southern Romanian counties were under an orange code for storms on Wednesday, with torrential rains up to 40 l/sqm, gales, and hail, according to ANM and RO-ALERT messages. This was preceded by a yellow code and followed by a sharp drop in temperatures of nearly 10 degrees Celsius. Extreme weather events are becoming more frequent in Romania, highlighting the need for adaptation measures.

Cod portocaliu de furtună în București și sudul țării, urmat de răcire bruscă
Sursa foto: dcnews.ro

Schimbări radicale de vreme cu ploi, vijelii și grindină

Miercuri, 22 iulie 2026, Bucureștiul și mai multe județe din sudul României s-au aflat sub incidența unor avertizări meteorologice severe, culminând cu un cod portocaliu de furtună, emis prin sistemul RO-ALERT. Fenomenele au inclus intensificări ale vântului, descărcări electrice frecvente și averse torențiale, cu cantități de apă ce au atins local 25-40 l/mp, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) și mesajelor RO-ALERT.

Potrivit informațiilor comunicate de MEDIAFAX, ANM a emis inițial un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabil pentru Capitală începând cu marți, 21 iulie, ora 22:00, până miercuri, 22 iulie, ora 09:00. Această primă atenționare viza averse torențiale și intensificări ale vântului. Ulterior, avertizarea cod galben a fost prelungită pentru București până joi, 23 iulie, ora 03:00, incluzând și vijelii, cu rafale de vânt de 40-60 km/h și cantități de precipitații de 15-25 l/mp.

Însă, situația a escaladat rapid miercuri dimineața, când ANM a actualizat avertizările la cod portocaliu pentru București, dar și pentru localități din județele Olt, Giurgiu și Teleorman. Mesajul RO-ALERT a specificat pentru Capitală, în intervalul 07:55 - 08:30, averse torențiale care au cumulat 25-40 l/mp, intensificări ale vântului și descărcări electrice frecvente. Cetățenii au fost sfătuiți să evite deplasările și să ia măsuri de adăpostire și autoprotecție.

În județul Olt, localități precum Radomirești, Dăneasa, Stoicănești, Mihăești, Văleni și Seaca au fost sub cod portocaliu până la ora 08:40, confruntându-se cu averse torențiale de 25-40 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie (rafale de 70-90 km/h) și grindină de dimensiuni medii (2-4 cm). Fenomene similare au fost prognozate pentru localități din județul Giurgiu (Roata de Jos, Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Bucșani, Mârșa) și Teleorman (Blejești, Poeni, Gratia, Siliștea, Cosmești, Scurtu Mare, Sârbeni și Purani).

Pe lângă aceste avertizări de cod portocaliu, a fost în vigoare și un cod galben de furtună până la ora 09:00 în zona de munte a județului Gorj, inclusiv în localitatea Padeș. Aici, s-au semnalat averse torențiale de 15-25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului (rafale de 50-70 km/h) și grindină de mici dimensiuni (1-2 cm). Aceste avertizări nowcasting sunt emise pentru perioade scurte, de maximum șase ore, reflectând dinamica rapidă a fenomenelor meteorologice.

Pe lângă fenomenele imediate, meteorologii au anunțat o schimbare radicală a vremii în Capitală. Dacă marți, 21 iulie, temperaturile maxime au atins 30-32 de grade Celsius, miercuri, 22 iulie, vremea s-a răcit semnificativ. Maximele au coborât până la 23 de grade Celsius, iar minimele au fost cuprinse între 12 și 15 grade. Cerul a avut înnorări temporar accentuate, cu averse și descărcări electrice pe parcursul zilei, iar vântul a suflat moderat. Această scădere bruscă a temperaturilor, de aproape 10 grade Celsius de la o zi la alta, subliniază volatilitatea vremii în această perioadă a anului în România.

Astfel de evenimente meteorologice extreme, cu treceri rapide de la caniculă la furtuni violente și scăderi bruște de temperatură, devin tot mai frecvente în România, aliniindu-se tendințelor climatice observate la nivel european. Potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu din 2023, frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme sunt în creștere în Europa de Sud-Est, inclusiv în România, din cauza schimbărilor climatice. Acestea includ perioade prelungite de secetă, urmate de ploi torențiale care pot genera inundații și vijelii distructive. Spre exemplu, în 2022, România a înregistrat un număr record de avertizări nowcasting de cod portocaliu și roșu, depășind media ultimilor zece ani cu peste 30%, conform datelor ANM.

De ce contează

Aceste fenomene meteorologice extreme au un impact semnificativ asupra vieții cotidiene și a infrastructurii. Ploile torențiale pot duce la inundații urbane, blocarea traficului și deteriorarea proprietăților, în timp ce vijeliile și grindina pot provoca pagube materiale considerabile culturilor agricole, rețelelor electrice și autovehiculelor. Scăderea bruscă a temperaturilor poate afecta persoanele sensibile la schimbările climatice. În plus, frecvența crescută a acestor evenimente subliniază necesitatea unor măsuri sporite de prevenție și adaptare la schimbările climatice, atât la nivel individual, cât și la nivel de autorități locale și naționale.

Pe termen scurt, meteorologii anticipează o ameliorare treptată a vremii începând de joi dimineață, însă instabilitatea atmosferică ar putea persista local în anumite regiuni. Rămâne de văzut cum vor evolua condițiile meteo în restul săptămânii și dacă temperaturile vor reveni la valorile specifice verii. Autoritățile, inclusiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), vor continua să monitorizeze situația și să emită avertizări în timp real, recomandând populației să urmărească cu atenție prognozele și să respecte sfaturile de autoprotecție, în special în contextul riscurilor de inundații și vijelii.

O întrebare deschisă este cât de eficientă va fi adaptarea infrastructurii urbane la provocările tot mai mari ale fenomenelor meteo extreme.