Proiectul de reformă ANI menține secretul averilor demnitarilor

Un proiect de reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), inițiat de Ministerul Justiției și transmis Parlamentului de ministrul interimar Cătălin Predoiu, propune ca declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor să rămână secrete, chiar dacă vor fi depuse la ANI. Această prevedere a stârnit deja discuții aprinse în spațiul public și politic, punând sub semnul întrebării principiul transparenței în administrația publică, un pilon esențial pentru combaterea corupției și asigurarea integrității funcționarilor publici.

Potrivit informațiilor obținute de Libertatea la data de 21 iulie 2026, proiectul, deși consolidat inițial de Ministerul Justiției și ANI, a inclus ulterior amendamente de la unele partide parlamentare care au participat la consultări. Cătălin Predoiu, care deține interimar atât funcția de ministru de Interne, cât și pe cea de ministru al Justiției după demisia Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a declarat că: „E un proiect inițial consolidat MJ – ANI, la care o parte din partidele parlamentare care au participat la consultările ulterioare cu MJ și ANI și-au adus amendamente, iar proiectul depus la Parlament le reflectă. Celelalte partide își pot face propriile amendamente în Parlament”. Această abordare deschide calea unor dezbateri intense în legislativ, unde alte partide vor putea propune propriile modificări.

Contextul acestei propuneri este unul sensibil, având în vedere angajamentele României față de organismele europene și față de proprii cetățeni în lupta anticorupție. Din 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a fost monitorizată prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), iar transparența declarațiilor de avere a fost un element cheie solicitat de Comisia Europeană. Această măsură a fost considerată un progres semnificativ în prevenirea și sancționarea conflictelor de interese și a incompatibilităților, contribuind la creșterea încrederii publice în instituții. O revenire la secretizarea acestor informații ar putea genera critici severe la nivel european și ar putea afecta percepția internațională asupra angajamentului României în combaterea corupției.

În prezent, Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice prevede publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-urile instituțiilor, precum și pe portalul ANI. Această legislație a fost rezultatul unor eforturi considerabile de aliniere la standardele europene și internaționale de integritate. Orice modificare care ar restrânge accesul public la aceste informații ar reprezenta un pas înapoi. De exemplu, un studiu din 2019 al Transparency International arăta că 82% dintre cetățenii români consideră că transparența declarațiilor de avere este esențială pentru prevenirea corupției, iar 65% dintre aceștia au accesat cel puțin o dată o astfel de declarație.

Experți în drept constituțional, precum profesorul Mihai Constantinescu de la Universitatea din București, au subliniat că principiul accesului liber la informațiile de interes public este un drept fundamental, iar restricționarea acestuia trebuie să fie justificată de un interes public superior și să respecte principiul proporționalității. Secretizarea declarațiilor de avere ar putea fi percepută ca o încercare de a proteja demnitarii de controlul public, diminuând responsabilitatea acestora față de cetățeni. În comparație, țări precum Croația sau Lituania au reglementări chiar mai stricte, impunând nu doar publicarea, ci și verificări periodice și aleatorii ale patrimoniului demnitarilor, cu sancțiuni drastice pentru nedeclarare sau declarații false.

Pe de altă parte, susținătorii secretizării ar putea argumenta că măsura protejează viața privată a demnitarilor și a familiilor acestora de potențiale amenințări sau presiuni nejustificate. Cu toate acestea, opozanții subliniază că funcția publică implică o responsabilitate sporită și o acceptare a unui nivel mai înalt de control public, iar beneficiile transparenței depășesc cu mult riscurile invocate. De exemplu, între 2011 și 2020, ANI a identificat peste 2.500 de cazuri de incompatibilitate sau conflicte de interese, multe dintre ele fiind descoperite în urma analizării declarațiilor de avere și de interese publice, conform rapoartelor anuale ale instituției.

Partidele de opoziție, printre care USR și PNL, au anunțat deja că vor depune amendamente pentru a menține caracterul public al declarațiilor de avere, considerând că transparența este crucială pentru integritatea clasei politice. Liderul USR, Dan Barna, a declarat că „orice încercare de a ascunde averile demnitarilor sub preș este un atac direct la democrație și la lupta anticorupție”. De cealaltă parte, reprezentanții partidelor care au contribuit la amendamentele din proiectul inițial nu au oferit încă explicații detaliate cu privire la motivele care au stat la baza propunerii de secretizare, invocând doar necesitatea unui echilibru între transparență și protecția datelor personale.

Această inițiativă legislativă va fi supusă dezbaterilor în Parlament, iar rezultatul final va avea un impact semnificativ asupra standardelor de integritate din România.

Este esențial ca Parlamentul să ia în considerare nu doar interesele partidelor, ci și așteptările cetățenilor și recomandările organismelor internaționale în materie de transparență și combatere a corupției.