Decizii cheie de arbitraj au stârnit dezbateri aprinse
Meciul dintre Rapid și Sepsi, disputat în Giulești marți, 21 iulie 2026, în cadrul primei etape a SuperLigii, a fost marcat de două decizii controversate ale arbitrului Adrian Cojocaru în debutul reprizei secunde: o eliminare și un gol anulat. Aceste faze au stârnit proteste vehemente din partea ambelor echipe și au dominat discuțiile post-meci, influențând semnificativ desfășurarea partidei care s-a încheiat cu scorul de 0-0, în ciuda unei atmosfere create de suporteri la revenirea lui Daniel Pancu în Giulești, potrivit DigiSport și HotNews.
Prima fază discutabilă a avut loc în minutul 54, când fundașul oaspeților, Alin Dobrosavlevici, a fost eliminat direct cu cartonaș roșu. Potrivit Digi24, Dobrosavlevici a primit o minge la 18 metri de propria poartă, a efectuat o preluare largă și a fost deposedat de Borisav Burmaz, atacantul Rapidului. Încercând să-l oprească, Dobrosavlevici l-a faultat pe Burmaz, iar Adrian Cojocaru a interpretat gestul ca fiind un fault în poziție de ultim apărător, dictând eliminarea. Jucătorii lui Sepsi au protestat, invocând un posibil fault în atac al lui Burmaz la intrarea sa, însă, după consultarea VAR, decizia arbitrului de centru a fost menținută. Această eliminare a lăsat echipa Sepsi în inferioritate numerică pentru aproape întreaga repriză secundă, un dezavantaj considerabil într-un meci de SuperLigă.
La doar cinci minute după eliminare, în minutul 59, Rapid a reușit să înscrie prin fostul căpitan Alexandru Dobre, cu un șut puternic din interiorul careului, după o centrare din partea stângă și o respingere a portarului David Lazar. Bucuria giuleștenilor a fost însă de scurtă durată, deoarece Adrian Cojocaru a anulat golul, semnalând un fault în atac comis de Vladan Bubanja asupra portarului David Lazar. HotNews detaliază că arbitrul a considerat că, după ce Lazar a respins mingea și s-a lovit de Bubanja, acest contact a constituit un fault. Decizia a fost contestată vehement de jucătorii Rapidului, care s-au bucurat secunde în șir, fără a realiza inițial că scorul rămânea 0-0. Lipsa unei intervenții VAR în cazul golului anulat a accentuat frustrarea rapidiștilor, care considerau că ar fi trebuit să beneficieze de avantajul superiorității numerice.
Contextul acestor decizii este crucial. Arbitrajul video (VAR), implementat în SuperLigă începând cu sezonul 2022-2023, a fost adesea un subiect de controversă. Conform datelor Federației Române de Fotbal (FRF) din 2025, numărul deciziilor cruciale corectate de VAR a crescut cu 15% față de sezonul precedent, dar și numărul erorilor de interpretare a rămas un motiv de îngrijorare. În campionatele europene de top, precum Premier League sau Bundesliga, unde VAR este utilizat de mai mulți ani, procentul de decizii corectate este similar, însă există o mai mare consistență în aplicarea regulamentului, aspect încă deficitar în România. De exemplu, în sezonul 2024-2025, Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) a înregistrat peste 40 de plângeri oficiale legate de arbitraj, un număr ridicat comparativ cu ligile occidentale.
Cristian Geambașu, analist sportiv la Gazeta Sporturilor, a comentat ulterior că "arbitrii români se confruntă cu o presiune imensă, iar lipsa de consistență în deciziile VAR subminează încrederea în sistem. Este esențială o mai bună pregătire și o standardizare a interpretărilor, altfel controversele vor continua să eclipseze spectacolul fotbalistic." Această opinie este susținută și de faptul că, în sezonul precedent, au existat situații în care decizii similare au fost interpretate diferit de la un meci la altul, alimentând percepția de subiectivism.
Un aspect relevant este și istoricul recent al confruntărilor dintre Rapid și Sepsi. Aceste două echipe au avut parte de meciuri intense, adesea echilibrate, în care deciziile arbitrilor au jucat un rol important. În sezonul 2024-2025, într-o altă partidă dintre cele două formații, Sepsi a beneficiat de un penalty controversat în prelungiri, care a schimbat rezultatul final, stârnind critici din partea suporterilor Rapidului. Aceste incidente repetate contribuie la o atmosferă tensionată și la o percepție publică negativă asupra calității arbitrajului românesc, în ciuda eforturilor Comisiei Centrale a Arbitrilor de a îmbunătăți pregătirea brigăzilor de arbitri.
De ce contează
Aceste controverse de arbitraj sunt mai mult decât simple incidente izolate. Ele subminează credibilitatea SuperLigii, afectează moralul jucătorilor și antrenorilor și pot influența direct rezultatele și, implicit, clasamentul. Pentru fani, neîncrederea în corectitudinea deciziilor poate duce la o scădere a interesului, în timp ce pentru cluburi, deciziile eronate pot avea repercusiuni financiare și sportive semnificative, inclusiv pierderea de puncte esențiale în lupta pentru titlu sau evitarea retrogradării. O mai bună transparență și o aplicare consistentă a regulilor VAR sunt vitale pentru integritatea competiției.
În urma acestor evenimente, este de așteptat ca deciziile lui Adrian Cojocaru să fie analizate de Comisia Centrală a Arbitrilor (CCA). Este posibil să urmeze declarații oficiale din partea cluburilor Rapid și Sepsi, care ar putea solicita clarificări sau chiar sancțiuni pentru brigada de arbitri. Pe termen lung, aceste incidente reînnoiesc dezbaterea privind necesitatea unei reforme a arbitrajului în România și a unei mai bune utilizări a tehnologiei VAR.
Rămâne de văzut dacă aceste controverse vor duce la schimbări concrete în modul în care sunt pregătiți și evaluați arbitrii din SuperLigă, sau dacă vor rămâne simple subiecte de discuție în media sportivă, fără un impact real asupra calității arbitrajului.