Controversă asupra ghidului climatic american
Fostul președinte american Donald Trump a solicitat duminică, 19 iulie 2026, o revizuire a manualului de referință științific al Centrului Judiciar Federal (FJC) utilizat în cazurile privind schimbările climatice. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a afirmat că lucrarea conține informații „discreditate” care au generat „pierderi uriașe” pentru Statele Unite, așa cum a raportat Reuters. „Judecătorii federali ai națiunii noastre merită fapte și știință, nu fraudă politică și știință falsă privind clima”, a declarat Trump, adăugând că ordonă „funcționarilor federali responsabili cu suspendarea și excluderea să revizuiască această conduită”. Nu a fost clar imediat la ce anume se referă Trump prin „conduită” și Casa Albă nu a comentat pe marginea solicitării.
Această intervenție vine după ce, la începutul anului 2026, sistemul judiciar federal al SUA a retras un capitol din cea mai recentă ediție a manualului său de referință privind probele științifice. Decizia a fost luată în urma presiunilor exercitate de procurorii generali republicani ai statelor, care au susținut că respectivul capitol era părtinitor împotriva companiilor din sectorul combustibililor fosili. Manualul, a cărui a patra ediție a fost lansată în decembrie 2025, este un instrument esențial pentru judecători în evaluarea mărturiilor și probelor științifice în diverse litigii, inclusiv cele legate de mediu.
Capitolul în cauză din cea de-a patra ediție a „Manualului de referință pentru probe științifice” al FJC a fost redactat de Jessica Wentz și Radley Horton de la Facultatea de Drept Columbia. Scopul său era să „ajute judecătorii să evalueze admisibilitatea și ponderea mărturiilor experților și a probelor documentare legate de știința climei”. FJC, brațul de cercetare al sistemului judiciar, a elaborat acest manual în colaborare cu prestigioasele Academii Naționale de Științe, Inginerie și Medicină, o instituție cu o reputație solidă în mediul științific american, fondată în 1863 de Abraham Lincoln.
Retragerea capitolului și acum solicitarea lui Trump subliniază o tensiune crescândă între abordările științifice și cele politice în justiția americană, în special în contextul schimbărilor climatice. Deși manualul FJC este conceput ca un ghid neutru și obiectiv, bazat pe consensul științific, interpretările și aplicațiile sale pot fi puternic influențate de ideologii politice. Această situație ridică întrebări fundamentale despre rolul științei în sistemul juridic și despre modul în care informațiile tehnice complexe sunt prezentate și evaluate în sălile de judecată. Un studiu din 2023 al Universității Yale arăta că 72% dintre americani cred că schimbările climatice sunt reale, dar există diviziuni semnificative pe linii partizane privind cauzele și soluțiile.
În România, deși contextul juridic este diferit, dezbaterea privind expertiza științifică în justiție este la fel de relevantă. Legislația românească, prin Codul de Procedură Civilă (Art. 330-335) și Codul de Procedură Penală (Art. 172-182), reglementează strict numirea și rolul experților judiciari. Cu toate acestea, apar deseori discuții privind calitatea expertizelor, imparțialitatea experților și dificultatea judecătorilor de a evalua probe complexe din domenii specializate, cum ar fi cel al mediului sau al tehnologiei. Spre exemplu, cazurile de poluare industrială sau de încălcare a normelor de mediu necesită o înțelegere profundă a științei pentru a se pronunța decizii corecte, iar lipsa unor ghiduri centralizate sau a unei formări specializate pentru judecători poate fi o vulnerabilitate. În Uniunea Europeană, Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin dreptul penal subliniază necesitatea unei aplicări riguroase a legii, bazată pe dovezi solide, inclusiv științifice.
Criticii abordării lui Trump susțin că o astfel de intervenție politică în mecanismele de evaluare științifică subminează independența justiției și erodează încrederea publicului în sistemul juridic. Ei avertizează că eliminarea informațiilor bazate pe consensul științific larg acceptat, în special în domenii precum schimbările climatice, poate duce la decizii judiciare eronate, cu consecințe negative pe termen lung pentru mediu și societate. Organizații precum Uniunea Oamenilor de Știință Îngrijorați (Union of Concerned Scientists) au criticat în trecut încercările de a politiza știința în cadrul agențiilor guvernamentale americane, subliniind că integritatea științifică este crucială pentru politici publice eficiente și corecte.
Pe de altă parte, susținătorii revizuirii, în special din cercurile conservatoare și din industria combustibililor fosili, argumentează că manualele de acest tip ar trebui să prezinte o gamă mai largă de perspective științifice, inclusiv cele care contestă consensul dominant privind schimbările climatice antropice. Ei susțin că o viziune unică, chiar dacă majoritară, poate fi dogmatică și poate limita posibilitatea judecătorilor de a evalua independent toate argumentele. Această perspectivă subliniază importanța unei dezbateri deschise și a unei evaluări critice continue a tuturor dovezilor, chiar și a celor considerate „stabilite”.
De ce contează
Această controversă are implicații majore pentru modul în care justiția americană va aborda cazurile complexe legate de mediu și climă, influențând potențial decizii care afectează companii, comunități și ecosisteme. Politizarea științei în instanțe poate submina încrederea publicului în sistemul judiciar și în capacitatea acestuia de a pronunța sentințe obiective. Mai mult, o abordare care ignoră consensul științific poate întârzia acțiunile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, cu repercusiuni economice și sociale semnificative, inclusiv costuri crescute pentru adaptarea la fenomene meteo extreme sau pierderi în agricultură, estimate la miliarde de dolari anual la nivel global.
Pe termen scurt, este de așteptat ca solicitarea lui Trump să genereze o dezbatere intensă în cadrul sistemului judiciar federal și al comunității științifice din SUA. Rămâne de văzut dacă FJC va iniția o nouă revizuire a manualului, dincolo de retragerea anterioară a capitolului, și în ce măsură va ceda presiunilor politice. Un aspect crucial va fi reacția Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină, partenerul FJC în elaborarea manualului, a căror poziție ar putea influența semnificativ rezultatul.
Pe termen lung, această situație ar putea stabili un precedent periculos pentru autonomia științei în procesele decizionale guvernamentale și judiciare, nu doar în SUA, ci potențial și în alte democrații care urmăresc tendințele americane, inclusiv în România, unde integritatea expertizei judiciare este vitală pentru statul de drept.