Deblocarea țării și legile PNRR, priorități parlamentare
Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a propus luni, 20 iulie 2026, înființarea unei "comisii de criză" la nivelul Parlamentului României, având ca scop elaborarea amendamentelor necesare pentru deblocarea funcționării statului. Declarația a fost făcută în contextul unei crize guvernamentale prelungite, pe care Grindeanu o consideră responsabilă pentru paralizarea instituțiilor și neguvernarea țării, potrivit Digi24 și HotNews.
"Este evident că în acest moment România este neguvernată. Instituțiile statului sunt paralizate din cauza crizei guvernamentale," a afirmat Sorin Grindeanu la Parlament. El a subliniat că această situație are consecințe directe și grave asupra cetățenilor, exemplificând cu blocarea posturilor în spitalele de copii, creșterea prețurilor la carburanți și, extrem de grav, atacurile cibernetice asupra platformelor critice precum cea a Agenției Naționale de Cadastru, care a blocat piața imobiliară. Grindeanu a avertizat că, fără o reglementare urgentă, românii care și-au antamat locuințe cu TVA de 9% vor fi nevoiți să plătească un TVA de 21% începând cu 1 august, o creștere semnificativă, conform Digi24.
Liderul PSD a lansat o invitație către toate grupurile parlamentare pentru a se alătura acestei inițiative. Comisia de criză ar urma să elaboreze amendamentele necesare deblocării României, iar aceste propuneri, alături de legile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar constitui tematica principală pentru o sesiune extraordinară a Parlamentului, organizată cât mai curând posibil. Sorin Grindeanu a precizat că această comisie ar putea funcționa până la instalarea unui guvern funcțional cu puteri depline, arătând că "indiferent de opțiunile politice, cei aleși în Parlament au datoria de a colabora pentru elaborarea și adoptarea reglementărilor urgente".
Unul dintre principalele puncte de discuție abordate de Grindeanu a fost stadiul legilor din PNRR. El a menționat că patru din cele șase legi necesare pentru accesarea fondurilor europene au fost depuse la Parlament. PSD se angajează să voteze legile privind modificarea Codului Administrativ, recompensarea performanței angajaților din ANAF și proiectul privind decarbonizarea, în forma actuală. Însă, în privința Codului Urbanismului, o lege blocată la Camera Deputaților, liderul PSD a condiționat susținerea partidului de trecerea responsabilității autorizațiilor de construire în București către primarul general din mandatul următor. "Nu suntem de acord să susținem acest demers acum, când în funcția de primar general se află un om care este anchetat de DNA tocmai că ar fi luat șpagă ca să dea autorizații," a declarat Grindeanu, citat de HotNews.
Această poziționare a PSD subliniază o tensiune politică semnificativă, în care prioritățile legislative sunt condiționate de aspecte de integritate publică și jocuri de putere locală. Pe de altă parte, Grindeanu a evitat să-și asume responsabilitatea pentru întârzierea Legii Salarizării publice, care trebuia finalizată încă din 2023. El a explicat că "toată lumea a fost de acord să fie mutată pentru că era o lege foarte complicată", transferând responsabilitatea către perioada în care Nicolae Ciucă era premier. Grindeanu a subliniat că PSD este în opoziție și nu trebuie să preia atribuțiile coaliției de guvernare, ci doar să îmbunătățească proiectele existente.
Contextul acestei propuneri este marcat de o instabilitate guvernamentală care persistă de mai multe luni, generând blocaje administrative și legislative. Conform Eurostat, România se confruntă cu o rată a inflației persistentă, de 6.6% în iunie 2026, iar lipsa unor măsuri guvernamentale ferme riscă să agraveze situația economică. În plus, atacurile cibernetice menționate de Grindeanu nu sunt un fenomen izolat; Serviciul Român de Informații (SRI) a raportat o creștere cu 30% a tentativelor de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice în 2025 față de 2024, subliniind vulnerabilitatea digitală a statului. Aceste incidente amplifică urgența unei intervenții legislative rapide și eficiente.
Comparația cu alte state membre UE, unde guvernele de coaliție reușesc să mențină o stabilitate legislativă chiar și în perioade de criză politică, arată că modelul românesc de gestionare a crizei guvernamentale este deficitar. De exemplu, în Germania, mecanismele parlamentare permit o continuitate legislativă chiar și în absența unui guvern cu puteri depline, prin acorduri inter-partinice pentru proiectele esențiale. În România, însă, lipsa unui consens politic pare să blocheze chiar și legile cruciale, cum ar fi cele din PNRR, care sunt vitale pentru atragerea fondurilor europene și modernizarea țării.
Grindeanu a transmis un avertisment serios tuturor partidelor, cerându-le să lase politica deoparte și să se concentreze pe economie și PNRR. "România nu trebuie să fie terenul de joacă al nimănui. Românii s-au săturat să vadă cum partidele își măsoară orgoliile la televizor în timp ce legile din PNRR trenează și afectează și mai mult stabilitatea economică a țării", a conchis liderul PSD, reiterând că prioritatea zero a României este situația economică, nu "jocurile de culise, funcțiile și orgoliile politice".
Această inițiativă a PSD, deși venită din opoziție, reflectă o preocupare crescândă legată de impactul instabilității politice asupra vieții cotidiene a românilor și asupra angajamentelor europene ale țării. Rămâne de văzut dacă celelalte grupuri parlamentare vor răspunde pozitiv acestei invitații, având în vedere diviziunile politice actuale.
O colaborare inter-partinică ar putea oferi o soluție temporară pentru deblocarea legislativă, însă stabilitatea pe termen lung necesită un guvern cu puteri depline și o coaliție funcțională.