Schimbare dramatică la vârful statului ungar
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat duminică, 20 iulie 2026, că se va întâlni cu marea maestră la șah Judit Polgar pentru a-i propune funcția de președinte al Ungariei, conform agenției MTI, citată de Agerpres. Această propunere vine în contextul unei crize constituționale, după ce președintele în funcție, Tamas Sulyok, a fost forțat să își încheie mandatul printr-un amendament controversat la Legea Fundamentală.
Magyar a declarat că ar fi onorat dacă Judit Polgar ar accepta postul, subliniind că numele ei a fost "sinonim cu talentul și perseverența timp de decenii". El a adăugat că respectul pentru Polgar "nu vine din afilieri sau relații, ci de la talentul ei excepțional, de la strădanii, de la rezistența fără egal și integritate". Polgar, care a deținut primul loc în clasamentul mondial al șahistelor timp de 26 de ani, este de cinci ori campioană olimpică, mare maestru internațional și a fost decorată cu ordinul ungar Sf. Ștefan. Recent, a fost aleasă membră a Christ's College de la Universitatea din Cambridge, o recunoaștere a meritelor sale intelectuale și academice.
Contextul acestei propuneri este marcat de promulgarea de către președintele Tamas Sulyok, sâmbătă, a celui de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală. Acest amendament prevede încetarea mandatului șefului statului în ziua următoare intrării în vigoare a modificării constituționale. Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Sulyok a explicat că nu are competența constituțională de a trimite amendamentele constituționale la Curtea Constituțională pentru un control de fond, ceea ce înseamnă că nu dispune de mijloace legale pentru a contesta actualul amendament, chiar dacă acesta ar putea intra în conflict cu anumite principii constituționale.
Președintele Sulyok a calificat cel de-al 17-lea amendament constituțional drept "un exemplu grav și rușinos de abuz de putere politică", afirmând că acesta marchează "un punct de ruptură în democrația constituțională a Ungariei" și provoacă "răni profunde" valorilor sale fundamentale: democrația, separația puterilor și statul de drept. El a susținut că "valorile fundamentale ale unei societăți libere au fost călcate în picioare în interes politic" și că "întreaga responsabilitate pentru această decizie revine autorității care a modificat Constituția". Această declarație subliniază tensiunile politice interne și preocupările legate de respectarea principiilor democratice.
Potrivit lui Sulyok, amendamentul "a pus efectiv capăt statului democratic de drept" rezultat din moștenirea revoluției din 1956 și a schimbării de regim din 1989-1990. El a avertizat că, după intrarea sa în vigoare, instituția prezidențială va deveni subordonată executivului și factorului politic, își va pierde rolul constituțional și nu va mai putea acționa ca mecanism de control și echilibru al puterilor în stat. Această viziune este în contrast puternic cu declarațiile premierului Magyar, care pare să își consolideze puterea prin această manevră constituțională.
Situația actuală din Ungaria poate fi comparată cu alte momente de tensiune constituțională din Europa Centrală și de Est, unde modificări legislative rapide au generat critici privind statul de drept și separarea puterilor. De exemplu, în Polonia, reformele judiciare din ultimii ani au stârnit dezbateri aprinse la nivel european și au dus la sancțiuni din partea Comisiei Europene. În Ungaria, această mișcare vine după o serie de decizii guvernamentale care au atras atenția Bruxelles-ului privind libertatea presei și independența justiției, conform rapoartelor din 2023 ale Comisiei Europene privind statul de drept.
În România, deși nu au existat precedente directe de înlăturare a unui președinte prin amendament constituțional în timpul mandatului, au existat tentative de suspendare a președinților, cum a fost cazul lui Traian Băsescu în 2007 și 2012, care au generat crize politice majore și au necesitat intervenția Curții Constituționale și referendumuri populare. Diferența fundamentală în cazul Ungariei este că schimbarea vine printr-o modificare a Constituției, nu printr-o procedură de suspendare prevăzută de legea fundamentală existentă.
"Semnătura mea reprezintă ultimul act al datoriei mele prezidențiale și un semn al respectului meu deplin pentru instituția președintelui, în orice împrejurare", a declarat Tamas Sulyok, subliniind importanța continuității instituționale chiar și în fața a ceea ce a numit un "abuz de putere". Această declarație, citată de MTI, sugerează o resemnare, dar și o condamnare fermă a acțiunilor guvernului. Propunerea unei personalități din afara sferei politice, cum este Judit Polgar, ar putea fi o încercare de a conferi legitimitate și o aură de imparțialitate noii conduceri, sau, dimpotrivă, de a plasa o figură apolitică într-un rol decorativ, subordonat executivului.
De ce contează
Această succesiune rapidă de evenimente are implicații profunde pentru democrația ungară și pentru relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană. Modificarea Constituției pentru a forța încetarea mandatului unui președinte în funcție, urmată de nominalizarea unei figuri apolitice, ridică semne de întrebare serioase cu privire la statul de drept și separarea puterilor. Aceasta ar putea intensifica tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles, afectând fondurile europene și imaginea țării. Pentru cetățenii ungari, schimbarea de la vârful statului, percepută ca un abuz de putere, poate eroda încrederea în instituțiile democratice și în stabilitatea juridică, influențând inclusiv atractivitatea investițiilor externe.
Viitorul politic al Ungariei depinde acum de acceptarea sau refuzul lui Judit Polgar, precum și de reacția societății civile și a instituțiilor europene. Dacă Polgar va accepta, va fi interesant de văzut cum își va exercita rolul într-un context politic atât de încărcat și sub acuzațiile de subordonare a președinției față de executiv. Rămâne de văzut și dacă instituțiile europene, inclusiv Comisia Europeană și Parlamentul European, vor iniția noi proceduri sau sancțiuni împotriva Ungariei pentru ceea ce mulți consideră a fi o încălcare flagrantă a principiilor democratice și a statului de drept.
Această situație deschide, de asemenea, o dezbatere mai largă despre rolul personalităților non-politice în funcții de stat și despre limitele puterii executive în democrațiile contemporane.