Mișcarea religioasă virală pe TikTok stârnește îngrijorări
Mai multe tinere din București au relatat pe rețelele sociale, în special pe TikTok, experiențe de abordare pe stradă de către persoane care le-au invitat să descopere „God The Mother” (Dumnezeu Mama), o mișcare religioasă controversată, frecvent descrisă drept un cult. Aceste mărturii au generat sute de comentarii și au devenit virale, indicând o prezență activă a grupării în Capitală și stârnind îngrijorări privind metodele de recrutare.
Una dintre tinere a povestit într-un videoclip TikTok că a fost abordată în centrul Bucureștiului de o studentă care i-a propus o „prezentare”. Fără a fi conștientă de natura invitației, tânăra a acceptat, fiind apoi expusă doctrinei „God The Mother”. „Dacă vine o persoană la voi pe stradă și vă întreabă dacă ați auzit de God The Mother, fugiți mâncând pământul pentru că este un cult”, a avertizat ea, subliniind caracterul intruziv al abordării. Prezentarea a inclus argumentul că, dacă există Dumnezeu Tatăl, trebuie să existe și Dumnezeu Mama, iar invitația la o „bisericuță” la ora 3 dimineața a ridicat semne de întrebare serioase despre intențiile grupului.
În secțiunea de comentarii a videoclipului, numeroși utilizatori au confirmat experiențe similare, fiind abordați în diverse zone ale Bucureștiului, inclusiv în apropierea universităților, în centre comerciale și în alte locații intens circulate. Unii au menționat că au primit invitații explicite la întâlniri religioase după ce au acceptat să asculte prezentarea inițială. Această recurență a mărturiilor sugerează o strategie coordonată de recrutare, vizând preponderent tineri, similar cu practici observate la alte grupări controversate la nivel internațional.
„God The Mother” este asociată cu World Mission Society Church of God (WMSCOG), o organizație religioasă fondată în Coreea de Sud. Doctrina centrală a grupării postulează existența unei figuri spirituale feminine, „Dumnezeu Mama” (Mother God sau Heavenly Mother), pe lângă Dumnezeu Tatăl. Adepții consideră că Zahng Gil-jah, o femeie din Coreea de Sud, este manifestarea pământească a acestei Mame Cerești. Această interpretare teologică, care se abate semnificativ de la dogmele creștinismului tradițional, este unul dintre motivele pentru care gruparea este etichetată drept sectă.
Criticile la adresa WMSCOG și a doctrinei „God The Mother” sunt numeroase și larg răspândite, în special pe platforme online precum Reddit, unde mișcarea este frecvent descrisă drept un cult. Acuzațiile vizează metode agresive de recrutare, în special în apropierea campusurilor universitare, presiuni psihologice exercitate asupra membrilor și tendința de a-i izola pe aceștia de familiile și cercurile lor sociale. Astfel de tactici sunt adesea asociate cu grupări sectare care caută să exercite un control sporit asupra adepților.
Reprezentanții World Mission Society Church of God au respins în repetate rânduri aceste acuzații, afirmând că desfășoară activități religioase și de voluntariat în mod legal și transparent în țările unde activează. Aceștia susțin că percepția negativă provine din neînțelegerea doctrinei lor și din prejudecăți. Cu toate acestea, volumul și consistența mărturiilor, inclusiv cele din București, ridică semne de întrebare serioase cu privire la practicile lor de recrutare și la impactul asupra membrilor.
Contextul european arată că grupări similare au fost monitorizate de autorități în țări precum Franța și Germania, unde au existat rapoarte despre manipulare și exploatare. În România, deși nu există o recunoaștere oficială a WMSCOG ca sectă periculoasă de către autoritățile statului, numărul tot mai mare de sesizări din mediul online sugerează necesitatea unei atenții sporite. Incidentele relatate în București, cu abordări directe și insistențe în spațiile publice, amintesc de tactici folosite de alte mișcări religioase controversate care au vizat tineri vulnerabili.
De ce contează
Fenomenul „God The Mother” în București este relevant deoarece subliniază vulnerabilitatea tinerilor în fața unor abordări de recrutare agresive și potențial manipulative. Fără o informare adecvată, aceștia pot fi atrași în grupări care le pot afecta relațiile familiale, stabilitatea financiară și bunăstarea psihologică. Conștientizarea publică și discuțiile online, cum ar fi cele de pe TikTok, joacă un rol crucial în avertizarea potențialelor victime și în promovarea unei atitudini critice față de propunerile religioase neașteptate. Este esențial ca tinerii să fie informați despre riscurile asociate cu cultele și să știe cum să reacționeze la astfel de abordări.
În absența unei poziții oficiale clare din partea autorităților române, responsabilitatea informării și a protecției cade în mare măsură pe comunitate și pe instituțiile de învățământ. Se impune o monitorizare mai atentă a activităților acestor grupări, mai ales în proximitatea campusurilor universitare, unde tinerii pot fi mai receptivi la mesaje care promit sens sau apartenență. Rămâne de văzut dacă valul de mărturii online va determina o reacție din partea instituțiilor abilitate sau dacă mișcarea își va continua nestingherită activitatea de recrutare în România, beneficiind de lipsa unui cadru legislativ specific privind cultele controversate.
Întrebarea este dacă se va interveni preventiv sau doar reactiv, după ce potențialele daune vor fi deja produse.