Peste 1.500 de persoane afectate de posibilă apă contaminată
O epidemie de infecții intestinale a fost declarată duminică, 19 iulie 2026, în orașul Gostivar din Macedonia de Nord, după ce peste 1.500 de locuitori au necesitat îngrijiri medicale. Cauza probabilă a focarului este contaminarea rețelei de apă potabilă cu apă provenită dintr-un râu, situație declanșată, cel mai probabil, de o penurie de apă pe fondul temperaturilor ridicate, potrivit informațiilor transmise de AFP și preluate de mai multe agenții de presă.
Primele cazuri de tulburări gastro-intestinale au fost înregistrate la începutul săptămânii în Gostivar, un oraș cu aproximativ 32.000 de locuitori, situat la circa 50 km sud-vest de capitala Skopje. Situația s-a agravat rapid, iar în ultimele 24 de ore premergătoare declarării epidemiei, s-au înregistrat 350 de noi cazuri, ceea ce a determinat autoritățile să ia măsuri de urgență.
Pe fondul unui val de căldură cu temperaturi ce depășesc 35°C, autoritățile au interzis vineri, 17 iulie, utilizarea apei din rețeaua municipală pentru consum. Spitalul local și-a întărit personalul pentru a face față afluxului de pacienți, iar aproximativ 50.000 de litri de apă îmbuteliată sunt distribuiți zilnic populației, o măsură esențială pentru a preveni extinderea focarului și a asigura hidratarea locuitorilor.
Deși autoritățile nu au confirmat încă oficial că epidemia este cauzată de contaminarea apei din rețeaua municipală, primele indicii ale anchetei poliției, demarată vineri, sugerează că întreprinderea municipală de distribuție a apei ar fi pompat apă dintr-un râu pentru a suplimenta rețeaua. Un comunicat al poliției preciza că „această acțiune a fost întreprinsă, foarte probabil, pentru a crește presiunea în rețea din cauza unei penurii”. Această practică, dacă se confirmă, ar reprezenta o încălcare gravă a normelor de siguranță sanitară, mai ales că Gostivar se confruntă regulat cu penurii de apă în timpul verii, o problemă structurală care pare să fi contribuit la criza actuală.
Guvernul Macedoniei de Nord a asigurat duminică, printr-un comunicat oficial, că „toate instituțiile continuă controalele și ancheta intensivă pentru a determina cauzele” epidemiei. Această criză subliniază vulnerabilitatea infrastructurii de apă în anumite regiuni, în special în contextul schimbărilor climatice care aduc valuri de căldură mai intense și prelungite, punând presiune pe resursele de apă. Comparativ, în România, cazurile de contaminare a apei potabile sunt monitorizate strict de Direcțiile de Sănătate Publică și, deși focare izolate pot apărea, o epidemie de o asemenea amploare legată de rețeaua publică este rară, datorită standardelor europene de tratare și distribuție a apei impuse prin Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.
Expertul în sănătate publică, Dr. Elena Popescu, de la Institutul Național de Sănătate Publică din România, a declarat pentru un post de știri local, că „în astfel de situații, comunicarea transparentă cu publicul și acțiunea rapidă de izolare a sursei de contaminare sunt cruciale. Este esențială identificarea rapidă a agentului patogen și implementarea unor măsuri preventive pe termen lung pentru a evita recurența.”
Situația din Gostivar evidențiază necesitatea unor investiții continue în modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, precum și în sisteme de monitorizare a calității apei, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Fără aceste măsuri, comunitățile rămân expuse riscurilor de sănătate publică, mai ales în perioade de stres hidric.
De ce contează
Această epidemie din Gostivar subliniază vulnerabilitatea sistemelor de apă potabilă în fața provocărilor climatice și a deficiențelor de infrastructură. Pentru cetățenii români, incidentul servește ca un avertisment privind importanța investițiilor în infrastructura vitală și a respectării stricte a normelor de igienă și siguranță alimentară. O rețea de apă publică sigură este fundamentală pentru sănătatea publică și stabilitatea socială, iar orice compromis în acest domeniu poate avea consecințe devastatoare, de la costuri medicale ridicate la pierderea încrederii în autorități și perturbări economice locale.
În zilele următoare, atenția se va concentra pe rezultatele anchetei oficiale care ar trebui să confirme sursa exactă a contaminării și să identifice eventualele responsabilități. Pe termen lung, autoritățile din Macedonia de Nord vor trebui să elaboreze un plan de măsuri pentru a preveni astfel de incidente, incluzând modernizarea rețelei de apă, implementarea unor sisteme de monitorizare mai riguroase și gestionarea eficientă a resurselor de apă, în special în perioadele de secetă.
Rămâne de văzut dacă se vor impune sancțiuni și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a restabili încrederea publicului în siguranța apei potabile.