Migrarea aplicațiilor în cloud-ul guvernamental a generat disfuncționalități
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunțat că, la data de 20 iulie 2026, serviciile sale online rămân în continuare indisponibile, ca urmare a procesului de migrare a aplicațiilor în cloud-ul guvernamental. Această situație a generat o serie de disfuncționalități majore la nivel național, afectând activitățile imobiliare și operațiunile care depind de sistemul electronic de cadastru. Potrivit unui comunicat al ANCPI, "procesul de migrare este în desfășurare, iar activarea etapizată a serviciilor online este estimată să înceapă la mijlocul săptămânii viitoare, cu o finalizare posibilă până miercuri, conform estimărilor inițiale."
Problemele cu serviciile ANCPI au stârnit un val de critici în spațiul public, mulți cetățeni și profesioniști din domeniu exprimându-și nemulțumirea față de calitatea serviciilor publice digitale din România. Discuțiile au evidențiat o percepție generală conform căreia "avem ceea ce alegem", făcând referire la deciziile politice și la lipsa de competență percepută în gestionarea proiectelor de digitalizare. Unii comentatori, citați în mediul online, au subliniat că "alegem analfabeți, hoți PSD PNL și ne așteptăm ca țara să meargă bine", criticând direct partidele de la guvernare pentru starea infrastructurii digitale.
Această situație nu este singulară în peisajul digitalizării din România. Un raport din 2023 al Comisiei Europene privind Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) plasa România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește serviciile publice digitale, cu un scor de doar 38,5 puncte, mult sub media europeană de 68,3. Această clasare subliniază decalajul considerabil față de alte state membre, unde cetățenii beneficiază de interacțiuni digitale mult mai eficiente cu administrația. De exemplu, Estonia, un lider în digitalizare, avea un scor de peste 80 de puncte în același an, demonstrând o abordare proactivă și investiții constante în infrastructura digitală.
Migrarea sistemelor informatice ale ANCPI în cloud-ul guvernamental face parte dintr-un proiect amplu de modernizare și securizare a infrastructurii IT la nivel național, finanțat parțial prin fonduri europene. Scopul declarat este de a crește reziliența sistemelor și de a asigura o mai bună disponibilitate a datelor. Cu toate acestea, implementarea pare să fie marcată de provocări semnificative. Un expert în IT, care a dorit să rămână anonim, a declarat că "un astfel de proces de migrare ar trebui să includă teste riguroase în medii offline și strategii de rollback, pentru a minimiza impactul asupra utilizatorilor în cazul unor probleme neprevăzute". Lipsa unui plan de contingență eficient în faza inițială a generat blocaje.
Impactul local al indisponibilității serviciilor ANCPI este resimțit în toate județele țării, afectând în mod direct notarii publici, avocații, dezvoltatorii imobiliari și cetățenii care au nevoie de extrase de carte funciară, intabulări sau alte operațiuni de cadastru. De exemplu, în București și Cluj-Napoca, unde piața imobiliară este extrem de activă, tranzacțiile sunt blocate, generând pierderi financiare și întârzieri. Un agent imobiliar din Capitală a estimat că "fiecare zi de blocaj costă mii de euro în tranzacții amânate și oportunități pierdute".
Pe lângă dificultățile tehnice, discuțiile din spațiul public au adus în prim plan și acuzații de incompetență politică. Anumiți cetățeni au criticat direct "inc0mpetenții care au condus țara" și au pus la îndoială capacitatea actualei administrații de a gestiona proiecte de o asemenea anvergură. Alții au menționat că "votantii AUR știu exact ce s-a întâmplat", sugerând o retorică populistă care exploatează astfel de crize pentru a-și consolida baza electorală, chiar și fără a oferi soluții concrete. Această polarizare a discursului public demonstrează frustrarea colectivă față de eșecurile repetate în digitalizarea serviciilor publice.
Deși ANCPI a anunțat că "miercuri s-ar putea finaliza migrarea aplicațiilor", iar "apoi etapizat se vor activa diversele servicii online", există scepticism. Unii profesioniști din domeniul imobiliar consideră că "mijlocul săptămânii viitoare este un termen rezonabil de luat în calcul pentru a desfășura activități imobiliare", anticipând că sistemul se va supraîncărca la reluarea operațiunilor și că pot apărea noi probleme neprevăzute. Această perspectivă prudentă reflectă experiențele anterioare cu proiecte de digitalizare din România, unde termenele inițiale sunt rareori respectate și unde calitatea serviciilor este adesea compromisă de implementarea defectuoasă. Un studiu din 2024 al Băncii Mondiale arăta că doar 15% dintre proiectele IT guvernamentale din România au fost livrate la timp și în buget, o rată mult sub media regională de 40%.
Contrastul cu alte țări europene este izbitor. În țări precum Danemarca sau Suedia, unde digitalizarea administrației publice este avansată, astfel de migrări de sistem sunt planificate cu luni sau chiar ani înainte, implicând testări extinse și comunicare transparentă cu publicul. Sistemele de backup și de recuperare în caz de dezastru sunt standard, asigurând o continuitate aproape neîntreruptă a serviciilor. România, în schimb, se confruntă adesea cu o lipsă de viziune strategică pe termen lung și cu o dependență excesivă de soluții ad-hoc, ceea ce duce la vulnerabilități sistemice și la o percepție negativă a eficienței guvernamentale. Companiile "abonate la stat, fără contracte cu companii private", sunt adesea acuzate că "nu le pasă de calitate, nu le pasă de oamenii angajați să facă treaba", perpetuând un cerc vicios al ineficienței.
În contextul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), România s-a angajat să investească masiv în digitalizare, alocând miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii IT și a serviciilor publice. Eșecul sau întârzierea unor proiecte cheie, precum cel al ANCPI, ar putea compromite atingerea jaloanelor stabilite și ar putea afecta absorbția fondurilor europene. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape progresele României în acest domeniu, iar întârzierile repetate pot duce la suspendarea plăților. Acest lucru subliniază importanța critică a unei gestionări eficiente a proiectelor de digitalizare, nu doar pentru beneficiul cetățenilor, ci și pentru stabilitatea economică a țării.
Criticile aduse partidelor politice, în special PSD și PNL, reflectă o nemulțumire profundă față de modul în care este administrată țara. Acestea includ acuzații de "corupție" și "incompetență", care, conform unor opinii, "generează un om competent" în educație. Aceste afirmații, deși virulente, subliniază o problemă sistemică legată de încrederea publică în instituții și în clasa politică. Faptul că "ies la suprafață toate problemele în toată țara, în orice domeniu" este un semnal de alarmă pentru guvernanți, indicând necesitatea unei reforme profunde și a unei abordări mai responsabile în gestionarea resurselor și a proiectelor strategice. Deși ministrul Bolo a fost menționat în contextul criticilor, este important de notat că responsabilitatea pentru starea digitalizării este una colectivă și se extinde la toate guvernele anterioare, nu doar la actualul executiv.
De ce contează
Acest blocaj al serviciilor ANCPI este mai mult decât o simplă problemă tehnică; el subliniază vulnerabilitățile sistemice ale digitalizării din România și impactul direct asupra economiei și cetățenilor. Întârzierile în operațiunile de cadastru blochează tranzacții imobiliare esențiale, afectează investițiile și generează pierderi financiare semnificative pentru mii de români și companii. Mai mult, acest episod erodează încrederea publică în capacitatea statului de a oferi servicii digitale funcționale și moderne, esențiale într-o societate europeană contemporană. Eșecul de a gestiona eficient o astfel de migrare compromite eforturile de modernizare și poate afecta absorbția fondurilor europene.
Concluzie Situația actuală a serviciilor ANCPI ridică întrebări serioase despre strategia națională de digitalizare și despre capacitatea României de a implementa proiecte complexe de infrastructură IT. Deși migrarea în cloud-ul guvernamental este un pas necesar pentru modernizare, modul în care a fost gestionată a creat perturbări majore. Este esențial ca autoritățile să comunice transparent termenele exacte de reluare a serviciilor și să ofere soluții alternative pentru cazurile urgente. Pe termen lung, România are nevoie de o viziune strategică clară, de investiții în competențe IT și de o cultură a responsabilității în administrația publică, pentru a evita repetarea unor astfel de blocaje și pentru a asigura servicii digitale fiabile și accesibile tuturor cetățenilor.
Rămâne de văzut dacă termenul de miercuri pentru finalizarea migrării va fi respectat și cât de rapid se vor stabiliza sistemele odată activate.