Guvernul vrea să stimuleze consumul stagnant
Guvernul german, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, ia în considerare o schimbare seismică a legislației, propunând eliminarea interdicției comerțului duminical, o regulă strictă respectată de peste un secol. Această inițiativă, dezvăluită de Wall Street Journal și confirmată de surse din Berlin, vizează revigorarea unei economii care stagnează din 2019, afectată de tarifele americane și concurența chineză, ceea ce a dus la desființarea a mii de locuri de muncă în sectorul manufacturier.
Într-un context în care majoritatea țărilor europene au adoptat deja comerțul de șapte zile pe săptămână, Germania a rămas fidelă acestei interdicții, transformând duminicile în „deșerturi” comerciale în centrele orașelor. Regula este înrădăcinată în Articolul 140 din Constituția din 1949, preluat din Constituția de la Weimar, care definește duminicile și sărbătorile legale drept „zile de odihnă și de înălțare spirituală”. Deși multe sectoare beneficiază de excepții, interdicția se aplică strict comercianților, care pot vinde duminica doar produse de strictă necesitate, precum pâine, băuturi, gustări, țigări și alcool.
Criticii acestei interdicții, printre care Martina Tittel, proprietară de librării și editură în Berlin, susțin că definiția „înălțării spirituale” este ambiguă și discriminatorie. „Germania este un stat laic. Dacă oamenii vor să meargă la biserică, ar trebui să meargă la biserică… Iar dacă vor să meargă la cumpărături, ar trebui să poată face și asta”, a declarat Tittel. Ea se întreabă de ce activități precum consumul de înghețată sau mersul la bowling sunt permise, dar cumpărarea unei cărți nu.
Presiunea economică pentru flexibilizarea regulii a crescut considerabil. Luna aceasta, guvernul cancelarului Merz a anunțat măsuri parțiale, cum ar fi permiterea deschiderii bibliotecilor municipale și extinderea programului brutăriilor duminica. Însă, departe de a satisface, aceste măsuri au stârnit reacții vehemente din partea organizațiilor de retail. Stefan Ghent, directorul executiv al federației de retail HDE, a subliniat necesitatea unei liberalizări complete: „Avem o economie teribilă și un sentiment slab în rândul consumatorilor. Este acesta momentul potrivit pentru a-i împiedica să muncească pe cei care își doresc asta?”.
Opiniile consumatorilor sunt împărțite, dar mulți văd beneficii în deschiderea magazinelor duminica. Kerstin Schewe, o consumatoare de 65 de ani din Berlin, care a fost surprinsă făcând cumpărături într-un minimarket duminica trecută, a declarat: „Este foarte bună pentru clienți. Este foarte rea pentru oamenii care trebuie să muncească acolo. Dar eu nu mă număr printre ei, așa că îmi place la nebunie”. Această perspectivă reflectă dilema socială și economică generată de o astfel de decizie.
Un argument cheie adus de susținătorii liberalizării este inechitatea aplicării interdicției. Ei subliniază că, deși teoretic se aplică tuturor, în practică vizează disproporționat comercianții. Medicii, piloții, șoferii de autobuz și de taxi, personalul din restaurante și muzee, jurnaliștii, polițiștii și chiar maseurii au voie să lucreze duminica, ridicând întrebarea legitimă de ce vânzătorilor le este interzis. Această comparație scoate în evidență o contradicție în legislația muncii germane, care nu pare să se alinieze realităților economice și sociale moderne.
În context european, Germania este o excepție notabilă. Țări precum Franța, Italia, Spania și chiar și țări din Europa de Est, precum România, au liberalizat de mult comerțul duminical, recunoscând beneficiile economice și flexibilitatea pentru consumatori. De exemplu, în România, magazinele funcționează de obicei cu program redus duminica, dar sunt deschise, contribuind la dinamismul urban și la oportunități de muncă suplimentare. Această diferență subliniază conservatorismul german în materie de reglementare a muncii și comerțului, care, în prezent, pare să frâneze potențialul economic.
Experți economici, precum cei de la Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW Berlin), au estimat în 2023 că o liberalizare completă a comerțului duminical ar putea adăuga anual până la 0,2% la PIB-ul Germaniei prin creșterea consumului. Această cifră, deși aparent mică, ar reprezenta o injecție semnificativă într-o economie care se luptă cu stagnarea. Pe lângă impactul direct asupra PIB-ului, liberalizarea ar putea crea zeci de mii de locuri de muncă, în special în sectorul serviciilor și retailului, oferind totodată flexibilitate sporită pentru consumatori.
De ce contează
Decizia Germaniei de a revizui interdicția comerțului duminical este crucială pentru viitorul său economic și social. O liberalizare ar putea debloca un potențial semnificativ de creștere a consumului, stimulând afacerile și creând noi locuri de muncă. Pentru cetățeni, ar însemna o flexibilitate sporită în gestionarea timpului liber și a cumpărăturilor, aliniind Germania la standardele majorității țărilor europene. Este o oportunitate de a moderniza o legislație învechită, adaptând-o la cerințele unei economii globalizate și la stilul de viață contemporan, fără a compromite neapărat valorile sociale fundamentale.
Următorii pași vor implica negocieri intense între guvern, sindicate, organizațiile de retail și, posibil, grupuri religioase. Deși guvernul a făcut deja primii pași, o liberalizare completă va necesita depășirea unor bariere culturale și birocratice semnificative. Se anticipează dezbateri aprinse în Bundestag, unde partidele vor trebui să găsească un echilibru între stimularea economică și protejarea drepturilor angajaților, precum și a tradițiilor sociale.
Rămâne de văzut dacă Germania va reuși să dărâme acest tabu vechi de un secol și să adopte o abordare mai flexibilă, așa cum au făcut deja vecinii săi europeni, sau dacă rezistența se va dovedi prea puternică.