Ciucu avertizează asupra riscurilor administrative
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a avertizat recent, la Digi24, că aplicarea integrală și imediată a referendumului inițiat de Nicușor Dan în 2024, privind preluarea tuturor atribuțiilor de urbanism la nivelul Primăriei Generale, ar putea genera un blocaj administrativ major. Ciucu a subliniat că ar trebui să semneze aproape 10.000 de documente anual, o sarcină imposibilă în lipsa unei delegări legale a competențelor. „Nu am timp să le semnez. Și legea, în această formă, nu îmi dă posibilitatea să deleg, deci nu am timp fizic”, a declarat edilul, evidențiind o tensiune majoră între voința populară exprimată prin referendum și realitățile administrative.
Această discuție vine în contextul unor progrese în adoptarea Codului Urbanismului, un proiect legislativ esențial și un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de aproape 1 miliard de euro. Proiectul, blocat în Parlament de trei ani, trebuie finalizat până la sfârșitul lunii august 2026. Potrivit lui Ciprian Ciucu, au existat discuții recente la Palatul Cotroceni, la care au participat președintele României, Nicușor Dan și ministrul Dezvoltării, indicând un acord general pentru adoptarea Codului. „Cred că suntem pe aceeași pagină și vom găsi o soluție pentru ca Codul Urbanismului să fie adoptat. Sunt încrezător că nu va mai dura foarte mult până să avem o soluție definitivă”, a afirmat Ciucu, sugerând o perspectivă optimistă asupra deblocării legislative.
Unul dintre punctele de divergență majore rămâne, însă, modul de implementare a referendumului din 2024. Nicușor Dan a insistat pe punerea în aplicare a rezultatelor acestuia, care prevăd transferul atribuțiilor de emitere a autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism de la primăriile de sector la Primăria Generală. Această cerință, deși reflectă o dorință de centralizare și uniformizare a deciziilor de urbanism la nivelul Capitalei, ridică probleme practice serioase. Numărul mare de documente – aproximativ 10.000 anual – ar suprasolicita capacitatea de semnare a primarului general, în condițiile în care legislația actuală nu permite delegarea acestor responsabilități.
Pentru a evita un blocaj administrativ, Ciprian Ciucu a propus o perioadă de tranziție de unu sau doi ani. Această etapă ar permite pregătirea adecvată a structurilor necesare pentru preluarea noilor atribuții, fără a paraliza activitatea administrativă a Capitalei. „Ar trebui să decidem repede care va fi soluția și să avem această etapă de un an, eu zic că mai bine ar fi de doi, ca să o putem pregăti pentru a ține cont de ceea ce au votat oamenii și de referendum, dar să nu duci într-un blocaj administrativ Capitala”, a explicat primarul general. Această abordare etapizată ar oferi timpul necesar pentru o reformă structurală profundă.
În plus, Ciucu a avansat ideea creării unei „mega-instituții” dedicate autorizării și urbanismului, care ar prelua atribuțiile și personalul din direcțiile de specialitate ale primăriilor de sector. O astfel de instituție ar centraliza procesele, ar standardiza procedurile și ar asigura o gestionare mai eficientă a documentațiilor. El a subliniat necesitatea unei modificări legislative care să permită înființarea și operaționalizarea acestei noi structuri, incluzând transferul personalului, amenajarea unui sediu și elaborarea unor proceduri clare. Această propunere ar putea reprezenta o soluție pe termen lung pentru modernizarea urbanismului bucureștean, aliniindu-l la practicile europene de bună guvernanță.
Codul Urbanismului își propune, conform declarațiilor ministrului Dezvoltării, simplificarea procesului de obținere a autorizațiilor de construire. Pentru anumite tipuri de construcții, cum ar fi case unifamiliale, terase sau garaje, procedura actuală de obținere a avizelor ar putea fi redusă semnificativ. Această simplificare ar eficientiza procesul administrativ, ar scurta termenele pentru investițiile imobiliare și ar reduce birocrația, un obiectiv major al PNRR. De exemplu, în țări ca Germania sau Austria, procesul de autorizare pentru construcții minore este mult mai rapid și mai puțin împovărător, adesea bazându-se pe notificări sau pe proceduri simplificate care nu necesită semnătura directă a unui înalt oficial pentru fiecare document. Comparativ, România se confruntă cu un indice de performanță mai scăzut în ceea ce privește ușurința de a obține autorizații de construire, conform studiilor Băncii Mondiale din 2023.
Deși există un consens politic privind necesitatea adoptării Codului Urbanismului și recunoașterea rezultatelor referendumului din 2024, implementarea rămâne o provocare. Viziunea lui Nicușor Dan de a centraliza deciziile la nivelul Primăriei Generale se ciocnește de realitatea administrativă și de capacitatea fizică a primarului de a gestiona un volum atât de mare de documente. Pe de altă parte, propunerea lui Ciucu de a crea o nouă instituție și de a stabili o perioadă de tranziție oferă o cale pragmatică, dar necesită sprijin legislativ rapid și o coordonare eficientă între autoritățile centrale și locale. Această situație subliniază complexitatea reformelor administrative în România, unde chiar și o decizie populară sau un jalon PNRR pot întâmpina obstacole semnificative în faza de execuție.
De ce contează
Situația actuală din București, unde implementarea referendumului din 2024 se confruntă cu dificultăți administrative, este crucială pentru dezvoltarea urbană a Capitalei. Un blocaj în emiterea autorizațiilor ar putea paraliza investițiile imobiliare, afectând economia locală și crearea de noi locuri de muncă. Pe de altă parte, simplificarea procedurilor, promisă de noul Cod al Urbanismului, este esențială pentru reducerea birocrației și atragerea de noi proiecte. Modul în care va fi rezolvată această dilemă va influența direct calitatea vieții locuitorilor, accesul la locuințe și infrastructură, și capacitatea României de a îndeplini jaloanele PNRR, cu implicații financiare semnificative.
În concluzie, deși există un efort concertat pentru adoptarea noului Cod al Urbanismului și o voință politică de a respecta rezultatele referendumului din 2024, provocările legate de implementare rămân substanțiale. Discuțiile de la Cotroceni și propunerile lui Ciprian Ciucu indică o căutare activă de soluții, însă timpul este limitat. Termenul de august 2026 pentru finalizarea Codului Urbanismului, conform PNRR, adaugă presiune asupra decidenților. Rămâne de văzut dacă se va găsi un echilibru între centralizarea dorită prin referendum și eficiența administrativă, evitând astfel un blocaj care ar afecta grav dezvoltarea Capitalei.
Următorii pași vor implica, probabil, modificări legislative pentru a permite delegarea atribuțiilor și înființarea noii instituții propuse, transformând astfel o viziune într-o realitate funcțională.