Noi reguli pentru o modă sustenabilă
Uniunea Europeană a implementat un nou regulament de ecoproiectare care interzice marilor companii din industria textilă distrugerea hainelor, încălțămintei și accesoriilor nevândute din motive comerciale. Această măsură, intrată în vigoare la data de 18 iulie 2026, obligă producătorii să direcționeze stocurile excedentare către reutilizare, donație sau reciclare, conform informațiilor publicate de Corriere. Decizia Comisiei Europene vizează combaterea risipei și a emisiilor inutile generate de practica distrugerii, în special de către brandurile de lux care preferau această metodă pentru a-și proteja valoarea de brand.
Regulamentul face parte dintr-o strategie europeană mai amplă pentru un sector textil mai sustenabil, având un impact semnificativ asupra mediului. Potrivit Assoutenti, până la 9% din produsele textile introduse pe piața europeană sunt distruse anual, ceea ce echivalează cu aproximativ 594.000 de tone de țesături aruncate înainte de a fi utilizate. Impactul climatic al acestei practici este estimat la 5,6 milioane de tone de emisii de CO2 anual. Comerțul online contribuie, de asemenea, la această problemă, cu o rată medie de returnare a produselor de 20%.
Începând cu 2030, obligația se va extinde și la întreprinderile mijlocii, în timp ce firmele mici rămân excluse din sfera de aplicare a acestei reguli. Această abordare graduală permite companiilor să se adapteze noilor cerințe și să-și restructureze lanțurile de aprovizionare și gestionare a stocurilor. Regulamentul impune, de asemenea, transparență din partea firmelor, solicitându-le să publice anual date despre numărul și greutatea produselor nevândute, motivele eliminării acestora și procentul destinat reutilizării sau reciclării. Există, totuși, excepții pentru produsele periculoase, deteriorate sau cele care încalcă drepturi de proprietate intelectuală.
Un exemplu notabil al acestei practici a fost cazul Burberry din 2018, când compania a recunoscut că a distrus produse nevândute în valoare de 28,6 milioane de lire sterline. La acea vreme, Burberry a justificat acțiunea prin necesitatea de a proteja brandul de contrafacere și revânzare neautorizată. Controversele publice generate de această dezvăluire au determinat Burberry să renunțe la această politică, iar de atunci, alte branduri importante au început să-și schimbe treptat modul de gestionare a stocurilor. Această presiune publică și, ulterior, legislativă, demonstrează o conștientizare crescândă a impactului industriei modei asupra mediului.
În contextul european, România, deși nu este un producător major de textile de lux, este puternic implicată în lanțul de aprovizionare global, cu numeroase fabrici de confecții și textile. Impactul direct asupra companiilor românești va fi resimțit în special de acelea care lucrează cu branduri internaționale sau care exportă. Conform datelor Eurostat din 2023, România se situează sub media europeană în ceea ce privește reciclarea generală a deșeurilor, însă sectorul textil reprezintă o provocare specifică. O strategie națională pentru gestionarea deșeurilor textile, aliniată cu noile directive UE, este esențială pentru a evita acumularea de stocuri și pentru a încuraja o economie circulară. Aceasta ar putea include investiții în infrastructuri de colectare și reciclare, precum și programe de educare a consumatorilor.
Regulamentul de ecoproiectare face parte din Pachetul Economiei Circulare al UE, adoptat în 2020, care vizează transformarea modului în care produsele sunt proiectate, fabricate și consumate. Obiectivul este de a reduce amprenta ecologică a produselor și de a promova o utilizare mai eficientă a resurselor. Pe lângă textile, regulamentul va acoperi și alte categorii de produse, cum ar fi electronicele și mobilierul, impunând cerințe de durabilitate, reparabilitate și conținut reciclat. Această abordare integrată subliniază angajamentul UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, conform obiectivelor Pactului Verde European.
De ce contează
Această măsură este crucială pentru reducerea amprentei ecologice a industriei modei, una dintre cele mai poluante la nivel global. Prin interzicerea distrugerii produselor nevândute, UE forțează companiile să adopte practici mai responsabile, stimulând inovația în reciclare și reutilizare. Pentru consumatori, aceasta ar putea însemna acces la produse de calitate la prețuri mai accesibile prin canale de revânzare sau donație și o mai mare transparență privind sustenabilitatea brandurilor. Pe termen lung, contribuie la obiectivele UE de neutralitate climatică și la dezvoltarea unei economii circulare, beneficiind mediul și societatea în ansamblul ei.
Următorii pași vor include monitorizarea implementării regulamentului și evaluarea impactului său, în special asupra întreprinderilor mijlocii care vor fi incluse în 2030. Comisia Europeană va continua să dezvolte standarde de ecoproiectare pentru alte categorii de produse și va explora mecanisme suplimentare pentru a sprijini tranziția către o economie circulară. Se anticipează, de asemenea, o creștere a investițiilor în tehnologii de reciclare și în dezvoltarea de materiale textile inovatoare, cu o amprentă ecologică redusă.
Rămâne de văzut cum se vor adapta lanțurile globale de aprovizionare la aceste noi cerințe și dacă alte regiuni ale lumii vor urma exemplul UE în adoptarea unor reglementări similare.