Tensiunile escaladează în strâmtoarea Ormuz și în regiune.
Forțele americane au desfășurat o a șaptea noapte consecutivă de atacuri aeriene de proporții împotriva Iranului, vizând infrastructura militară și încercând să deblocheze strategic importanta strâmtoare Ormuz. Aceste operațiuni au fost confirmate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care a anunțat că loviturile s-au încheiat sâmbătă noaptea, la ora 21:30 E.T. (4:30, ora României), potrivit informațiilor transmise de CNN și News.ro. Escaladarea conflictului a generat alerte de securitate în mai multe state din Golf, inclusiv în Kuweit, Bahrain și Arabia Saudită, unde au fost raportate explozii și activarea sistemelor de apărare antiaeriană.
Potrivit CENTCOM, țintele atacurilor americane au inclus „situri de supraveghere, infrastructură logistică militară, depozite subterane de armament și capabilități maritime”. Forțele americane au utilizat avioane de luptă, drone aeriene și nave de război în aceste operațiuni, fără a oferi detalii suplimentare despre numărul exact al țintelor lovite. De asemenea, CENTCOM a reafirmat aplicarea integrală a blocadei navale asupra porturilor iraniene, reluată la începutul acestei săptămâni. Pe lângă aceste acțiuni, armata americană a redirecționat trei nave comerciale care încercau să treacă de blocada iraniană, interceptând o navă care nu s-a conformat ordinelor și îmbarcând soldați pe o alta în Golful Oman pentru „a asigura respectarea deplină”, așa cum a relatat Gândul.
Atacurile au vizat mai multe locații cheie din Iran. Orașul portuar iranian Bandar Khamir, situat în Strâmtoarea Ormuz, a fost lovit, iar televiziunea de stat iraniană a raportat că două persoane au fost rănite în urma unui atac american asupra unei stații feroviare din Bandar Abbas, în sudul țării. Turnul de comunicații din Bandar Abbas a fost, de asemenea, lovit, provocând o pană de curent și rănind șapte persoane, conform agenției de știri Tasnim, citată de Gândul. Un atac aerian de proporții a vizat și aeroportul din Iranshahr. Exploziile au zguduit mai multe zone din Iran, inclusiv Insula Qeshm, unde au fost raportate opt explozii și unde avioane de vânătoare americane au fost observate zburând deasupra insulei, conform Tasnim. Un pod vital între Bandar Abbas și Lar, în regiunea Bandar-e Khamir, a fost, de asemenea, lovit la ora locală 23:00, iar numărul victimelor civile de pe pod este încă necunoscut, potrivit agenției iraniene Fars.
Reacția Iranului nu a întârziat să apară. Purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a amenințat că „toată infrastructura din regiune va fi zdrobită sub lovituri de oțel” dacă Statele Unite atacă obiective civile. El a acuzat SUA că destabilizează securitatea în Strâmtoarea Ormuz și a declarat că „situația din Strâmtoarea Ormuz nu va mai reveni niciodată la situația de dinainte de războiul de 40 de zile”. Zolfaghari a solicitat țărilor din Golf „să nu permită Americii să le mai folosească teritoriile pentru a ne ataca”, sugerând că o cooperare regională ar putea asigura „securitatea colectivă”.
Între timp, tensiunile s-au extins în regiune. Agenția de știri Fars a raportat o serie de explozii în Kuweit, care au putut fi auzite până la Basra, în sudul Irakului. Armata kuweitiană a confirmat pe platforma X că „apărarea antiaeriană a Kuweitului răspunde în prezent unor amenințări reprezentate de drone ostile”, explicând că exploziile auzite sunt rezultatul interceptării țintelor. Similar, Ministerul de Interne din Bahrain a activat sirenele de avertizare și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Arabia Saudită a emis, de asemenea, avertizări temporare în provinciile Yanbu și Al-Kharj, înainte de a le ridica, anunțând că pericolul a trecut. Aceste incidente subliniază volatilitatea situației și riscul de escaladare regională a conflictului.
De ce contează
Această escaladare a tensiunilor dintre SUA și Iran, concentrată pe controlul Strâmtorii Ormuz, are implicații economice și geopolitice majore la nivel global. Prin această strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial, iar blocarea sa ar duce la o creștere exponențială a prețurilor la energie și la perturbări severe ale comerțului internațional. Pentru România, dependentă de importurile de petrol și gaze, o criză energetică globală ar însemna costuri mai mari la pompă și presiuni inflaționiste suplimentare, afectând direct puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea economică. De asemenea, implicarea statelor din Golf în conflict amplifică riscul unui război regional extins, cu consecințe umanitare și economice devastatoare.
Situația rămâne extrem de fluidă, cu avertismente iraniene privind represalii asupra infrastructurii regionale și apeluri la statele din Golf de a nu coopera cu SUA. Amenințarea cu un conflict prelungit în Strâmtoarea Ormuz, așa cum a declarat purtătorul de cuvânt iranian Zolfaghari, sugerează că o revenire la status quo-ul ante-război este puțin probabilă pe termen scurt. Comunitatea internațională monitorizează cu îngrijorare evoluțiile, în timp ce eforturile diplomatice par să fie eclipsate de acțiunile militare.
Rămâne de văzut dacă vreuna dintre părți va căuta o detensionare sau dacă spirala violenței va continua, cu consecințe imprevizibile pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și a economiei globale.