Pensionarii români își caută paradisul: Top 5 destinații europene cu costuri reduse

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Un număr tot mai mare de pensionari români iau în considerare mutarea în țări europene precum Portugalia, Spania, Bulgaria, Grecia, Croația și Muntenegru, atrași de costurile de trai mai mici și o calitate a vieții mai bună. Portugalia și Spania rămân în topul preferințelor, oferind un climat blând și comunități mari de români, în timp ce Bulgaria, Grecia și țările adriatice sunt alternative mai apropiate. Specialiștii recomandă o analiză atentă a tuturor factorilor, inclusiv serviciile medicale și taxele locale, înainte de a lua o decizie finală.

EN

Brief

An increasing number of Romanian pensioners are considering moving to European countries like Portugal, Spain, Bulgaria, Greece, Croatia, and Montenegro, drawn by lower living costs and a better quality of life. Portugal and Spain remain top choices, offering mild climates and large Romanian communities, while Bulgaria, Greece, and Adriatic countries are closer alternatives. Experts advise a thorough analysis of all factors, including medical services and local taxes, before making a final decision.

Pensionarii români își caută paradisul: Top 5 destinații europene cu costuri reduse
Sursa foto: click.ro

Portugalia, Spania, Bulgaria, Grecia, Croația și Muntenegru atrag seniorii

Un număr tot mai mare de pensionari români analizează posibilitatea unei relocări definitive în străinătate, atrași de promisiunea unor costuri de trai mai mici și a unei calități a vieții superioare. Această tendință este alimentată de percepția că România devine o țară din ce în ce mai scumpă, iar veniturile la pensie nu mai sunt suficiente pentru un trai decent, potrivit analizelor recente. Decizia de a se muta nu vizează doar destinații exotice, ci și state europene aflate la doar câteva ore de zbor de România, oferind un echilibru între apropierea de casă și beneficiile economice.

Portugalia se menține în topul preferințelor europene pentru pensionari, fiind lăudată pentru clima blândă, peisajele spectaculoase și un sistem medical apreciat. Un buget lunar estimat la 1.400-1.900 de euro poate asigura un trai confortabil în orașele mai mici, departe de aglomerația și costurile ridicate din Lisabona sau Porto. Această sumă, menționată de surse precum Digi24, este considerată suficientă pentru un trai fără griji.

Spania rămâne, de asemenea, o destinație extrem de populară, în special datorită vremii calde, a zborurilor frecvente către România și a comunităților extinse de români deja stabilite. Orașe precum Valencia și Alicante sunt adesea citate ca fiind ideale pentru pensionari, oferind costuri de trai mai mici comparativ cu alte capitale vest-europene. Cu toate acestea, este important de notat că în zonele turistice intens circulate, cheltuielile pot crește semnificativ, conform observațiilor din piață.

Pentru cei care doresc să rămână aproape de familie, Bulgaria reprezintă o alternativă atractivă. Orașe precum Varna, Burgas sau Plovdiv atrag un număr crescând de pensionari datorită prețurilor încă accesibile. Totuși, trecerea Bulgariei la moneda euro în 2026 a stârnit îngrijorări legate de o posibilă creștere a prețurilor, fapt ce îi determină pe mulți potențiali rezidenți să monitorizeze cu atenție evoluția economică înainte de a lua o decizie. Această incertitudine post-aderare la euro este un factor cheie în planificarea relocării, conform analiștilor economici.

Grecia, cu promisiunea soarelui aproape tot anul, este o altă opțiune greu de ignorat. În afara insulelor exclusiviste și a stațiunilor aglomerate, numeroase orașe oferă costuri de trai mai prietenoase. Proximitatea față de România și ușurința de a călători acasă sunt avantaje majore pentru mulți pensionari. De asemenea, coasta Adriaticii, incluzând Croația și Muntenegru, câștigă popularitate. Aceste țări oferă peisaje spectaculoase și un stil de viață liniștit, cu ritmuri diferite față de marile metropole europene. Chiar dacă prețurile cresc în sezonul estival în stațiunile renumite, în restul anului, costurile în alte zone sunt mult mai accesibile.

Specialiștii avertizează că o decizie de relocare definitivă nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe criteriul costului redus. Aspecte esențiale precum chiria, calitatea serviciilor medicale, transportul, taxele locale și accesul la spitale trebuie analizate amănunțit. O soluție recomandată de experți este petrecerea câtorva luni în țara dorită, pentru a evalua condițiile de trai înainte de a lua o decizie finală. Această abordare pragmatică minimizează riscurile și asigură o tranziție mai lină.

Un studiu Eurostat din 2023 arăta că ponderea populației de peste 65 de ani în UE a crescut constant, ajungând la aproximativ 21,3%, ceea ce subliniază presiunea demografică și nevoia de sisteme de pensii sustenabile. În România, Institutul Național de Statistică (INS) indica, pentru anul 2024, o pensie medie de aproximativ 2.100 lei (circa 420 euro), o sumă considerabil mai mică decât bugetele estimate pentru un trai confortabil în țările menționate. Această discrepanță economică este principalul motor al migrației seniorilor. Directiva UE 2011/24/UE privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere oferă, de asemenea, un cadru pentru accesul la servicii medicale în alte state membre, un aspect crucial pentru pensionari.

În contextul actual, unde inflația și costurile vieții în România continuă să crească, căutarea unor alternative pentru anii de pensie devine o necesitate pentru mulți. Faptul că țări precum Portugalia și Spania oferă regimuri fiscale avantajoase pentru rezidenții străini, inclusiv pentru pensionari, cum ar fi programul NHR (Non-Habitual Resident) în Portugalia, adaugă un strat suplimentar de atractivitate. Deși programul NHR a suferit modificări recente, beneficiile sale anterioare au contribuit semnificativ la afluxul de pensionari europeni. Comparativ, România nu oferă încă programe similare care să încurajeze stabilirea pensionarilor străini sau să-i rețină pe ai săi.

De ce contează

Această tendință de migrație a pensionarilor români subliniază o problemă sistemică legată de sustenabilitatea pensiilor și costul vieții în țară. Fuga seniorilor cu venituri mici către alte state europene, unde se pot bucura de o calitate a vieții mai bună cu aceleași resurse financiare, pune presiune asupra sistemului social românesc și reduce contribuția lor la economia locală. Pentru cititori, înțelegerea acestor alternative oferă perspective concrete pentru planificarea anilor de pensie, evidențiind importanța unei analize atente a tuturor factorilor implicați, dincolo de simplul aspect financiar.

Pe termen scurt și mediu, este de așteptat ca interesul pentru aceste destinații europene să crească, în special pentru Bulgaria și Grecia, datorită proximității geografice și culturale. Rămâne de văzut cum vor evolua costurile în Bulgaria după adoptarea euro și dacă alte țări din regiune vor dezvolta programe similare pentru a atrage pensionari. De asemenea, este important de monitorizat dacă autoritățile române vor implementa politici care să îmbunătățească atractivitatea României ca destinație pentru pensionari, fie prin stimulente economice, fie prin îmbunătățirea serviciilor publice.

În absența unor astfel de măsuri, exodul seniorilor, în căutarea unei vieți mai bune, este probabil să continue.