Transparență sporită în sistemul medical românesc
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat vineri, 17 iulie 2026, o aplicație interactivă care oferă, în premieră, o imagine detaliată și transparentă asupra funcționării spitalelor din România. Această hartă națională a performanței spitalelor publice, disponibilă pe cnas.ro/spitale/, permite pacienților, medicilor, managerilor și autorităților să acceseze indicatori esențiali, care anterior erau dificil de obținut sau dispersați în multiple surse.
Potrivit profesorului Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS, aplicația afișează date despre numărul de pacienți tratați, durata medie a internărilor, modul de utilizare a paturilor și a resurselor, precum și o comparație între spitale similare din țară. „Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România. Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cum sunt utilizate paturile, cum sunt folosite resursele și cum se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară. Sunt informații care până acum erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse”, a declarat Moldovan, subliniind importanța unei culturi a deciziilor bazate pe date pentru un sistem de sănătate mai transparent și mai eficient.
Datele agregate de CNAS scot în evidență o realitate complexă a sistemului medical românesc. Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%. Aceasta înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat. Mai exact, peste 140 de spitale înregistrează un grad de ocupare sub 60%, iar în 63 dintre acestea, ocuparea scade sub 50%. Această situație contrastează puternic cu supraaglomerarea frecventă a marilor spitale de urgență, așa cum a remarcat președintele CNAS. „Problema nu este numărul total de paturi. Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani”, a explicat Horațiu Moldovan, conform relatărilor Economica și altor surse.
Un alt aspect critic relevat de noua aplicație este structura cheltuielilor spitalelor. În jumătate dintre unitățile medicale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, adică din veniturile obținute de la casele de asigurări de sănătate. Mai mult, în zeci de spitale, aceste cheltuieli depășesc chiar 90%. Moldovan a precizat că această constatare nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal clar că „organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții”.
Această inițiativă a CNAS vine într-un context în care sistemul sanitar românesc se confruntă de ani buni cu provocări legate de subfinanțare, management defectuos și ineficiență. De exemplu, conform datelor Eurostat din 2023, România aloca printre cele mai mici procente din PIB pentru sănătate la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 5,7%, comparativ cu o medie europeană de peste 9%. Această subfinanțare cronică, combinată cu o distribuție ineficientă a resurselor, a dus la disparități majore în accesul la servicii medicale de calitate între mediul urban și cel rural, precum și între regiunile țării.
Lansarea aplicației este un pas esențial către o mai bună înțelegere și gestionare a acestor probleme. Prin transparentizarea datelor, autoritățile pot identifica mai ușor zonele unde este nevoie de intervenție și pot fundamenta deciziile de reformă pe dovezi concrete, nu doar pe percepții. De asemenea, pacienții capătă un instrument valoros pentru a alege spitalul cel mai potrivit nevoilor lor, având acces la informații despre gradul de ocupare și performanța unităților. Criticii sistemului au subliniat adesea lipsa de transparență ca fiind una dintre principalele bariere în calea reformei, iar această aplicație răspunde direct acestei cerințe, oferind o bază solidă pentru dialog și îmbunătățire.
De ce contează
Această nouă aplicație este crucială pentru că introduce un nivel de transparență fără precedent în sistemul spitalicesc românesc. Pacienții pot lua decizii informate privind unitatea medicală, evitând spitalele supraaglomerate. Pentru manageri și autorități, datele clare permit o alocare mai eficientă a resurselor și identificarea nevoilor reale de investiții, contribuind la o reformă bazată pe dovezi. Aceasta poate duce la o îmbunătățire semnificativă a calității serviciilor medicale și la o utilizare mai judicioasă a fondurilor publice, beneficiind direct cetățenii.
Lansarea acestei aplicații reprezintă un punct de plecare, nu o destinație finală. Următorii pași vor implica monitorizarea constantă a datelor, actualizarea regulată a informațiilor și extinderea indicatorilor disponibili. Este de așteptat ca, pe baza acestor date, Ministerul Sănătății și CNAS să elaboreze strategii concrete pentru reorganizarea rețelei spitalicești, incluzând posibile relocări de paturi sau redefinirea rolului unor unități medicale.
Un dialog continuu cu factorii implicați – medici, manageri, sindicate și asociații de pacienți – va fi esențial pentru a asigura că reformele rezultate din această transparentizare vor fi sustenabile și vor răspunde nevoilor reale ale populației, transformând datele în acțiuni concrete pentru un sistem sanitar mai bun.