Nawrocki blochează drepturile cuplurilor de același sex
Președintele Poloniei, naționalistul Karol Nawrocki, a exercitat vineri, 17 iulie 2026, dreptul de veto asupra a două proiecte legislative care ar fi permis cuplurilor homosexuale să încheie „contracte de concubinaj”. Această decizie vine în ciuda sprijinului acordat legislației de o parte a coaliției guvernamentale, inclusiv de formațiunea conservatoare Partidul Poporului Polonez (PSL), și reprezintă o lovitură pentru eforturile premierului Donald Tusk de a alinia Polonia la standardele europene privind drepturile minorităților sexuale.
Nawrocki și-a justificat decizia prin necesitatea de a proteja statutul special al căsătoriei, așa cum este definit în Constituția Poloniei. „Ca garant al Constituției, nu pot accepta o soluție care ar duce la pierderea statutului special al căsătoriei definite în articolul 18 al Constituției ca uniunea dintre o femeie și un bărbat”, a explicat președintele într-un mesaj pe platforma X. Această poziție, fermă și în linie cu viziunea sa naționalistă, reflectă o interpretare strictă a legii fundamentale și o preocupare pentru valorile tradiționale.
Proiectele de lege vizau recunoașterea unor drepturi pentru cuplurile gay, similare celor de care beneficiază cuplurile heterosexuale necăsătorite, fără a echivala însă cu căsătoria. Ele ar fi oferit un cadru legal pentru aspecte precum moștenirea, proprietatea comună sau deciziile medicale. Potrivit Reuters, sprijinul PSL pentru aceste propuneri a fost o surpriză, având în vedere opoziția lor față de inițiative similare în trecut. Această aliniere a indicat o posibilă deschidere în cadrul coaliției guvernamentale, însă vetoul prezidențial a anulat aceste progrese.
Premierul Donald Tusk, care a promis reforme semnificative în domenii precum avortul și drepturile minorităților sexuale, se confruntă cu divergențe interne în coaliția sa, chiar și înainte de intervenția prezidențială. Dreptul de veto al șefului statului îi îngreunează considerabil eforturile de a scoate Polonia din rândul puținelor state din Uniunea Europeană care limitează astfel de drepturi. Pentru a depăși vetoul prezidențial, guvernul ar avea nevoie de votul a trei cincimi din parlamentari, un prag considerat „practic imposibil” de atins de către Reuters, având în vedere opoziția fermă a naționaliștilor din Lege și Justiție (PiS), partidul aliat cu Nawrocki.
Decizia președintelui subliniază clivajul profund existent în societatea poloneză și în clasa politică pe tema drepturilor LGBTQ+. În timp ce guvernul Tusk încearcă să modernizeze legislația și să alinieze Polonia la standardele europene, președintele Nawrocki, un aliat al opoziției naționaliste PiS, a acuzat că reglementările propuse „creează o instituție nouă, formală în legislația familiei, prevăzută cu o gamă largă de drepturi similare cu cele ale căsătoriei”. Această viziune este în contradicție directă cu cea a Coaliției Civice a lui Tusk, care militează pentru o abordare mai incluzivă.
Este important de menționat că, în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2018, Polonia recunoaște căsătoriile homosexuale încheiate în alte state membre ale UE în scopuri administrative și de rezidență, deși nu le celebrează pe teritoriul său. Această situație paradoxală creează un decalaj între recunoașterea externă și cea internă a drepturilor, un aspect criticat de organizațiile pentru drepturile omului.
Katarzyna Kotula, reprezentanta guvernului pentru probleme de egalitate, a reacționat la vetoul prezidențial declarând că se va concentra acum pe „asigurarea tuturor beneficiilor posibile pentru cuplurile aflate în această situație”, adică cele căsătorite în străinătate. Ea a criticat decizia lui Nawrocki, afirmând că președintele „le-a întors spatele celor două milioane de oameni care trăiesc în prezent în relații informale” în Polonia, subliniind impactul social al deciziei. Conform datelor Eurostat din 2023, Polonia rămâne una dintre puținele țări din UE, alături de Bulgaria, Lituania și Slovacia, care nu oferă niciun fel de recunoaștere legală pentru cuplurile de același sex, fie prin căsătorie, fie prin parteneriat civil.
Contextul european arată că majoritatea statelor membre UE au adoptat forme de recunoaștere legală pentru cuplurile de același sex. De exemplu, în 2024, Irlanda a legalizat căsătoria între persoane de același sex printr-un referendum, iar în 2025, Estonia a devenit prima țară baltică care a făcut acest pas. Polonia, prin decizia președintelui Nawrocki, se îndepărtează și mai mult de această tendință, consolidându-și poziția de excepție în cadrul blocului comunitar.
De ce contează
Acest veto prezidențial are implicații semnificative pentru drepturile omului și integrarea europeană a Poloniei. El blochează accesul la drepturi fundamentale pentru o parte considerabilă a populației, afectând stabilitatea juridică și socială a aproximativ două milioane de persoane care trăiesc în relații informale. Pe plan extern, decizia consolidează imaginea Poloniei ca un stat care se opune progresului în domeniul drepturilor LGBTQ+, tensionând relațiile cu instituțiile europene și cu statele membre mai liberale. Menținerea acestei poziții ar putea duce la noi dispute cu Comisia Europeană și Curtea de Justiție a UE, punând presiune asupra fondurilor europene și a reputației internaționale a țării.
În concluzie, vetoul președintelui Karol Nawrocki asupra legilor privind „contractele de concubinaj” pentru cuplurile homosexuale marchează un moment de inflexiune în lupta pentru drepturile LGBTQ+ în Polonia. Deși guvernul condus de Donald Tusk a semnalat intenții de reformă, opoziția prezidențială, susținută de naționaliști, blochează aceste eforturi, perpetuând o situație de discriminare. Rămâne de văzut dacă și cum va reuși coaliția de guvernare să navigheze acest impas constituțional și politic. Posibilele căi de acțiune ar putea include încercări de a renegocia termeni mai acceptabili pentru președinte sau de a căuta soluții alternative prin alte instrumente legislative, deși majoritatea parlamentară necesară pentru a trece peste un veto prezidențial este dificil de atins.
Între timp, presiunea din partea societății civile și a instituțiilor europene va continua să crească, menținând subiectul în centrul dezbaterilor politice poloneze.