FA menține încrederea în selecționerul german
Thomas Tuchel, selecționerul naționalei Angliei, va continua la cârma echipei în ciuda eliminării dramatice din semifinalele Cupei Mondiale 2026, după înfrângerea cu 1-2 în fața Argentinei. Decizia a fost confirmată de Federația Engleză de Fotbal (FA), prin directorul executiv Mark Bullingham, care a declarat că antrenorul german se bucură în continuare de credit și va conduce reprezentativa Angliei și la EURO 2028, competiție pe care o va găzdui alături de Irlanda, Scoția și Țara Galilor. „Este sfâșietor să fii atât de aproape. Jucătorii și Thomas au dat totul astăzi, iar lotul, antrenorii și staff-ul nu ar fi putut munci mai mult pe parcursul turneului”, a afirmat Bullingham, citat de BBC, imediat după partida din SUA, subliniind sprijinul total al federației.
Această poziție oficială vine în contextul unui val uriaș de critici la adresa lui Tuchel din partea presei și a foștilor fotbaliști, care l-au considerat principalul vinovat pentru eșec. Thomas Tuchel, în vârstă de 52 de ani, a preluat naționala Angliei în ianuarie 2025, cu un obiectiv clar pentru Cupa Mondială, și a primit o prelungire de contract în februarie 2026, valabilă până la EURO 2028. „Vom continua cu contractul până la EURO de pe teren propriu. Aștept cu nerăbdare acel moment, chiar dacă acum este dificil să privesc atât de departe în viitor”, a declarat tehnicianul german după meci, conform surselor citate. El a adăugat că „multe națiuni mari ale fotbalului sunt eliminate înainte de semifinale, așa că este o realizare”, deși recunoaște că „nimeni nu vrea să audă asta în acest moment, nici eu, pentru că ne impunem cele mai înalte standarde”.
Criticile cele mai vehemente au vizat tactica adoptată de Tuchel în partida cu Argentina, în special după deschiderea scorului de către Anthony Gordon. Fostul mare atacant al Angliei, Gary Lineker (65 de ani), a „desființat” abordarea defensivă, susținând că este „absolut de neînțeles dacă tactica ta este să-i faci pe toți să se retragă adânc, și asta împotriva celui mai mare fotbalist din istorie (n.r. Lionel Messi)”. Potrivit independent.co.uk, Lineker a subliniat că „Messi a avut atât de mult spațiu și a pasat constant mingi în careu”, considerând că „o posesie de doar 12% după ce ai condus arată că ceva nu este în regulă. Este o problemă de mentalitate, iar asta vine de la antrenor”.
Ziarul The Sun a fost la fel de tranșant, acuzându-l pe Tuchel că „a acționat ca predecesorii săi” atunci când a trebuit să ia decizii importante. Publicația a scris că „jucătorii trebuiau să îi înfrunte piept la piept pe argentinieni, dar Tuchel a ales să construiască un zid în fața porții. Astfel, i-a încurajat pe adversari să preseze în continuu”. Criticii au subliniat lipsa unui plan specific pentru limitarea influenței lui Lionel Messi, care a oferit pase decisive pentru ambele goluri marcate de Enzo Fernandez (minutul 85) și Lautaro Martinez (minutul 90+2), după ce Tuchel efectuase schimbări considerate defensive, introducând fundași precum Ezri Konsa, Dan Burn și Nico O'Reilly în locul unor jucători ofensivi sau de la mijlocul terenului, cum ar fi Gordon, Reece James și Declan Rice. Doar după ce Argentina a preluat conducerea, Tuchel i-a introdus pe Ivan Toney și Marcus Rashford, o reacție considerată prea tardivă.
Această situație nu este singulară în istoria recentă a fotbalului englez, care, la 60 de ani distanță de la singurul titlu mondial câștigat în 1966, continuă să spere la un succes major. Eșecurile repetate în fazele superioare ale turneelor finale au generat adesea presiuni intense asupra selecționerilor. Spre exemplu, după EURO 2020 (disputat în 2021), unde Anglia a pierdut finala la penalty-uri, deși Gareth Southgate a fost criticat pentru abordarea sa, el a păstrat postul, beneficiind de încrederea FA. Această tendință de a menține antrenorul chiar și după un eșec major la un turneu important sugerează o strategie pe termen lung, axată pe continuitate și dezvoltarea echipei, în detrimentul schimbărilor bruște sub presiunea publică.
Comparativ cu alte națiuni europene, unde demiterea selecționerilor după eșecuri la turnee finale este o practică mai comună – de exemplu, Germania a schimbat antrenorii după Campionatele Mondiale din 2018 și 2022 din cauza performanțelor sub așteptări – Anglia pare să opteze pentru o stabilitate mai mare. Această abordare poate fi justificată prin dorința de a construi o identitate de joc și de a permite antrenorului să-și implementeze viziunea pe deplin, mai ales având în vedere că EURO 2028 va fi găzduit parțial pe teren propriu, ceea ce aduce o presiune suplimentară, dar și un avantaj strategic.
**De ce contează**
Menținerea lui Thomas Tuchel la cârma naționalei Angliei are implicații semnificative pentru viitorul fotbalului englez. Pe de o parte, decizia FA demonstrează o încredere pe termen lung în capacitatea antrenorului de a dezvolta echipa, oferindu-i stabilitatea necesară pentru a pregăti EURO 2028. Pe de altă parte, ignorarea criticilor vehemente din partea presei și a unor legende ale fotbalului ar putea tensiona relația dintre federație și opinia publică. Pentru suporteri, continuitatea poate aduce speranța unei revanșe la următorul turneu major, dar și frustrarea că lecțiile tactice din meciul cu Argentina nu au fost pe deplin asumate. Această decizie subliniază importanța echilibrului între presiunea imediată a performanței și viziunea strategică pe termen lung în sportul de înaltă performanță.
În concluzie, deși Thomas Tuchel a fost țap ispășitor pentru eliminarea de la Cupa Mondială 2026, Federația Engleză de Fotbal a decis să-i acorde în continuare încredere, având în vedere contractul său până la EURO 2028. Această decizie reflectă o strategie de continuitate, cu speranța că antrenorul german va reuși să construiască o echipă capabilă să lupte pentru trofee majore. Următorul test crucial va fi Campionatul European, unde Anglia, în calitate de gazdă, va avea o presiune imensă de a performa. Rămâne de văzut dacă Tuchel va reuși să-și ajusteze abordările tactice și să gestioneze așteptările ridicate ale publicului și presei, mai ales în contextul unei generații de jucători talentați care nu a reușit încă să aducă trofeul mult așteptat.
Capacitatea sa de a învăța din acest eșec și de a integra feedback-ul critic va fi esențială pentru succesul viitor al naționalei Angliei.