Contrast la nivel național în fotbal și handbal
Vineri, 17 iulie 2026, a adus vești contrastante pentru sportul românesc, subliniind decalajul dintre performanțele echipelor de seniori și cele de tineret. În timp ce selecționata de handbal masculin Under-21 a României a reușit o performanță notabilă, calificându-se la Campionatul Mondial U21 de anul viitor, echipa națională de fotbal a ratat încă o dată prezența la turneul suprem, chiar și în contextul unei posibile extinderi fără precedent a numărului de participante. Această situație ridică întrebări serioase despre strategia pe termen lung în fotbalul românesc și despre potențialul real al generațiilor viitoare.
Echipa națională de handbal masculin Under-21, antrenată de Bogdan Șoldănescu, a obținut calificarea la Campionatul Mondial de anul viitor după o victorie convingătoare împotriva Croației, scor 31-29 (14-12). Meciul, care a avut loc la Turda, în cadrul Campionatului European de handbal masculin Under-20 (M20 EHF EURO 2026, găzduit de România), a fost dominat de „tricolori”, care au condus permanent, la un moment dat chiar și la cinci goluri diferență (20-15). Potrivit Agerpres, golgheterii echipei României au fost Codrin Dascălu cu 8 goluri, Teodor Iluca cu 7 și Emanuel Șerban cu 6. Portarul Răzvan Rîpă a avut o prestație excelentă, cu 13 intervenții și un procentaj de 34,21%.
Această performanță este cu atât mai importantă cu cât primele 15 clasate la M20 EHF EURO 2026 își asigură prezența la Mondialul U21. România va juca duminică, 19 iulie, pentru locurile 13-14 împotriva Islandei, având deja asigurată calificarea. Această reușită subliniază investiția și continuitatea în handbalul juvenil românesc, un domeniu care pare să producă constant talente capabile să concureze la nivel internațional.
În contrast, naționala de fotbal a României continuă să se confrunte cu o serie de eșecuri. După ce a ratat calificarea la Campionatul Mondial din 2026, pierzând în barajul cu Turcia, se împlinesc 28 de ani de la ultima prezență a „tricolorilor” la un turneu final major – Campionatul Mondial din 1998. Această perioadă se va extinde la 32 de ani până la următoarea ediție, o statistică îngrijorătoare pentru fanii fotbalului românesc.
Mai mult, conform unei analize realizate de The Touchline, citată de Digi24, România nu s-ar fi calificat la Campionatul Mondial din 2026 nici în ipoteza unei extinderi a turneului la 64 de echipe. Președintele FIFA, Gianni Infantino, a propus mărirea numărului de participante la 64, începând, posibil, cu ediția din 2030, după ce turneul din SUA, Mexic și Canada a debutat deja cu un format extins de 48 de echipe, împărțite în 12 grupe a câte 4. Chiar și cu cele patru locuri suplimentare alocate Europei în acest scenariu, România nu s-ar fi numărat printre calificate, conform simulărilor bazate pe rezultatele curente din preliminarii.
Lista țărilor care ar fi beneficiat de un format cu 64 de echipe, conform The Touchline, include naționale precum Italia, Polonia, Kosovo, Danemarca, Bolivia, Venezuela, Peru, Emiratele Arabe Unite, Oman, Indonezia, Surinam, Jamaica, Noua Caledonie, Nigeria, Gabon și Camerun. Această listă, care include echipe considerate de unii fani drept „mici” în contextul fotbalului mondial, a stârnit deja controverse în rândul publicului, dar FIFA pare hotărâtă să continue politica de extindere pentru a oferi mai multe șanse națiunilor din diverse confederații.
În ciuda acestei perspective descurajatoare, Gică Hagi a preluat recent conducerea echipei naționale de fotbal, iar primul său test major va fi în UEFA Nations League. Obiectivul său final este calificarea la Campionatul Mondial din 2030, ediție care ar putea beneficia de formatul cu 64 de echipe. Cu toate acestea, așa cum arată analiza, simpla extindere a numărului de locuri nu garantează prezența României, subliniind necesitatea unei reforme profunde și a unei strategii coerente pentru dezvoltarea fotbalului la nivel național.
De ce contează
Aceste evenimente subliniază o problemă sistemică în sportul românesc, în special în fotbal. În timp ce handbalul demonstrează că o strategie bine definită la nivel de tineret poate aduce rezultate, fotbalul românesc se confruntă cu o criză de performanță cronică. Lipsa calificărilor la turneele finale majore afectează nu doar moralul suporterilor, ci și dezvoltarea infrastructurii, atragerea investițiilor și vizibilitatea fotbalului românesc pe scena internațională. Calificarea echipei U21 la Mondialul de handbal oferă un model de urmat și demonstrează că potențialul există, dar necesită o abordare strategică și pe termen lung, aspecte care par să lipsească în fotbalul de seniori.
În contextul în care președintele FIFA, Gianni Infantino, continuă să promoveze extinderea numărului de participante la Campionatul Mondial, discuțiile despre formatul din 2030 devin tot mai relevante. Găzduit de Spania, Portugalia și Maroc, turneul din 2030 ar putea fi primul cu 64 de echipe. Această decizie, deși criticată de unii pentru diluarea calității competiției, este văzută de FIFA ca o modalitate de a include mai multe națiuni și de a globaliza și mai mult fotbalul. Pentru România, provocarea rămâne aceea de a-și construi o echipă competitivă, indiferent de numărul de locuri disponibile, prin investiții în academia de fotbal și prin dezvoltarea unei viziuni pe termen lung.
Keywords: Federația Română de Handbal, Federația Română de Fotbal, Campionatul Mondial 2026, Campionatul Mondial 2030, EHF EURO 2026, Gianni Infantino