Val de acțiuni împotriva evaziunii fiscale în România
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Galați, cu sprijinul structurii centrale și a altor servicii teritoriale, au demarat pe 16 iulie 2026 o serie amplă de percheziții domiciliare în 30 de locații din București și zece județe. Aceste acțiuni vizează suspiciuni de evaziune fiscală comise în perioada 2023-2025 de societăți comerciale din domeniul colectării și reciclării deșeurilor metalice, precum și de reprezentanți ai acestora. Prejudiciul estimat adus bugetului de stat se ridică, la acest moment, la aproximativ 15 milioane de lei, potrivit unui comunicat oficial al DNA.
Simultan, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a identificat un circuit de facturare fictivă în sectorul construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale, cu un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei. Aceste două operațiuni distincte subliniază intensificarea eforturilor autorităților române de a combate evaziunea fiscală și de a recupera sumele datorate bugetului de stat, totalizând un prejudiciu cumulat de peste 19,6 milioane de lei.
Perchezițiile DNA, desfășurate cu sprijinul Brigăzii de Operațiuni Speciale Galați, al Serviciilor de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Galați și IPJ Vrancea, precum și al Jandarmeriei Române, au vizat județele Galați, Bacău, Giurgiu, Călărași, Vrancea, Dâmbovița, Olt, Dolj, Constanța, Ilfov, și Municipiul București. Această anvergură geografică demonstrează o rețea infracțională extinsă, implicând probabil multiple entități și persoane fizice, specializate în manipularea documentelor fiscale pentru a reduce artificial profiturile și, implicit, impozitele datorate.
Investigațiile DGAF, care au condus la sesizarea autorităților de urmărire penală, au scos la iveală un mecanism complex de fraudă. Acesta implica utilizarea unor societăți comerciale interpuse, fără capacitate operațională reală sau cu un comportament fiscal neadecvat, care emiteau facturi pentru servicii fictive. Aceste documente erau apoi folosite pentru înregistrarea de cheltuieli nereale și deducerea ilegală de TVA, în scopul diminuării obligațiilor fiscale, conform unui comunicat ANAF transmis AGERPRES. Un aspect notabil, evidențiat de ANAF, este că persoana considerată a avea un rol de coordonare în acest circuit evazionist își afișa un stil de viață extravagant pe platformele online, etalând bunuri de lux, proprietăți exclusiviste și vacanțe exotice, în contrast cu activitățile frauduloase pe care le coordona.
Pe lângă prejudiciul direct adus bugetului de stat, mecanismul fraudulos identificat de DGAF a avut și un impact social negativ. Persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat au fost private de protecția oferită de sistemul public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile la asigurări de sănătate și pensie. Această practică subliniază o problemă persistentă în economia subterană din România, unde munca la negru și evaziunea fiscală nu afectează doar veniturile statului, ci și bunăstarea și siguranța socială a cetățenilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu o problemă semnificativă a evaziunii fiscale, în special în sectorul TVA. Potrivit datelor Eurostat din 2023, decalajul de TVA (VAT Gap) în România rămânea printre cele mai mari din UE, indicând o pierdere considerabilă de venituri fiscale. Aceste acțiuni ale DNA și ANAF sunt esențiale pentru a reduce acest decalaj și a alinia România la standardele europene de conformitate fiscală. Deși sursele nu menționează direct legături între cele două cazuri, concomitența și amploarea perchezițiilor sugerează o intensificare a luptei împotriva evaziunii fiscale la nivel național, posibil ca parte a unei strategii mai ample.
Un alt aspect relevant este refuzul unora dintre reprezentanții legali ai societăților implicate în frauda din construcții de a coopera cu inspectorii antifraudă, sustrăgându-se verificărilor și neprezentând documentele solicitate. Această lipsă de transparență îngreunează procesul de recuperare a prejudiciului și demonstrează o tentativă de obstrucționare a justiției. Reprezentanții Fiscului au declarat că vor intensifica acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online, și vor continua identificarea persoanelor care utilizează societăți fără activitate economică reală pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. Această abordare modernă, care include analiza datelor din mediul online, marchează o evoluție în strategiile de investigare fiscală ale autorităților române.
Deși cele două cazuri vizează sectoare economice diferite – reciclarea deșeurilor metalice și construcțiile – ele reflectă o tendință comună de utilizare a unor scheme sofisticate de evaziune fiscală. Faptul că DNA și ANAF acționează concomitent, chiar dacă în dosare separate, ar putea indica o coordonare sporită între instituțiile statului în lupta împotriva criminalității economice. Astfel de operațiuni sunt cruciale pentru credibilitatea sistemului fiscal și pentru asigurarea unui mediu de afaceri echitabil în România.
De ce contează
Aceste operațiuni de amploare ale DNA și DGAF sunt esențiale pentru sănătatea economică a României. Prejudiciile de peste 19 milioane de lei reprezintă sume considerabile care ar fi putut fi direcționate către servicii publice esențiale, cum ar fi sănătatea, educația sau infrastructura. Combaterea evaziunii fiscale contribuie la echitatea socială, asigurând că toți contribuabilii își plătesc partea, și descurajează concurența neloială. De asemenea, recuperarea acestor sume este vitală pentru reducerea deficitului bugetar și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, demonstrând că legea se aplică tuturor, indiferent de statutul social sau de stilul de viață afișat.
Concluzie Amploarea perchezițiilor DNA și a investigațiilor DGAF indică o abordare fermă a autorităților române în combaterea evaziunii fiscale. Se așteaptă ca în urma acestor acțiuni să fie identificate și audiate numeroase persoane, iar probele adunate să ducă la inculparea și condamnarea celor responsabili. Pe termen lung, succesul acestor operațiuni depinde nu doar de recuperarea prejudiciilor, ci și de descurajarea viitoarelor tentative de fraudă fiscală prin aplicarea riguroasă a legii.
Rămâne de văzut dacă aceste eforturi continue vor reuși să reducă semnificativ decalajul de TVA și să îmbunătățească disciplina fiscală în România, contribuind la o colectare mai eficientă a veniturilor și la o mai mare transparență în mediul de afaceri.